Premium
CCR dezbate, marți, sesizarea PNL asupra Legii privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente, prin care operatorii sunt obligaţi să informeze, în cel mult 60 de zile, persoanele vizate că sunt interceptate, scrie Mediafax.
"Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterea infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, obiecție formulată de un număr de 63 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal", prevede ordinea de zi a ședinței Curții Constituționale, potrivit site-ului instituției.
Inițiativa legislativă a senatorilor PSD Șerban Nicolae și Adrian Nicolae Diaconu a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe data de 10 octombrie.
Liberalii au atacat la Curtea Constituțională pe 17 octombrie.
În textul sesizării, PNL argumentează că Legea privind protecția persoanelor fizice referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal încalcă dispozițiile articolului 1, alineatul 3 din Constituție, respectiv art. 145 din Codul de Procedură Penală.
La art 1 al Legii fundamentale este prevăzut: "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate".
Citește și: Incident armat grav într-un spital din Chicago. Mai multe persoane ucise
Totodată, art 145 din Codul de Procedură Penală invocat de liberali face referire, printre altele, la încetarea măsurii de supraveghere tehnică și termenul de maximul 10 zile în care procurorul informează, în scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.
Astfel, PNL critică faptul că reglementarea legislativă trebuia să fie făcută printr-o lege organică și nu ordinară, deoarece este vorba despre o referire la Codul de Procedură Penală.
"Conform art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative «evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar și prin alte acte normative, care, în principal reglementează o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interfente». Prin urmare, legea criticată trebuia să fie încadrată, în procedura legislativă, ca lege organică și nu lege ordinară, deoarece obiectul de reglementare vizează modificarea implicită a Codului de Procedură Penală", potrivit textului sesizării depusă de PNL la CCR.
De asemenea, PNL arată că Legea transpune în dreptul intern Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei cadrul 2008/977/JAI a Consiliului.
Cu toate aceste, susțin liberalii, "dreptul intern, temeiul juridic sau măsura legislativă în cauză ar trebui să fie clare și precise, iar aplicarea să fie previzibilă destinatarilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului".
PNL mai susține că prevederile Legii adoptate de Parlament, pe care a sesizat-o la Curtea Constituțională, intră în contradicție cu dispozițiile Codului de Procedură Penală referitor la înștiințarea persoanei care a fost sub supraveghere tehnică.
"Analiza comparativă a soluției legislative propuse prin legea de transpunere la art. 12 alin (1)-(5), art. 13, art. 14. Art. 15 alin (1)-(5) și art 16 determină afirmarea neconstituționalității soluției legislative criticate, deoarece instituie proceduri și termene care sunt vădit contradictorii cu norma în vigoare. Normele generează o modificare implicită a art. 145 din Codul de Procedură Penală, ceea ce creează impredictibilitate în aplicarea legii, fiind neclar dacă dreptul la informare al persoanei vizate de o prelucrare a datelor cu caracter personal (prin supraveghere tehnică) ia naștere ulterior încheierii activității pre prelucrare astfel cum dispune Codul de Procedură Penală sau în timpul activității de prelucrare a datelor cu caracter personal, cum prevăd normele mai sus citate", potrivit sursei citate.
Prin urmare, liberalii susțin că Legea adoptată de Parlament care obligă autoritatea competentă să înștiințeze persoana în cauză dacă a fost sau nu sub supraveghere tehnică încalcă dispozițiile art. 145 din Codul de Procedură Penală.
"Astfel, norma în vigoare (art. 145 Cod Procedură Penală) stabilește declanșarea procedurii de informare a persoanei vizate în cel mult 10 zile de la data încetării măsurii supravegherii tehnice. În contradicție cu această normă, prin dispozițiile art. 12 alin (1)-(5), art. 13, art. 14. Art. 15 alin (1)-(5), art 16 din legea criticată legiuitorul instituie proceduri care obligă autoritatea care instituie măsura de supraveghere tehnică (denumit în lege «operatorul») să procedeze la comunicarea unui răspuns către persoana vizată cu privire la existența sau inexistența unei proceduri de prelucrare a datelor vizate", conform sursei menționate.
În concluzie, mai spun liberalii "soluția legislativă adoptată de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, privind transpunerea directive încalcă, astfel, principiul securității juridice, consacrat pe calea jurisprudenței constituționale, deoarece norma de referință în materia prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul procesului penal este Codul de Procedură Penală. În concordanță cu preambulul directivei, pct. (33), transpunerea unor norme ale acesteia nu este necesară în măsura în care legislația internă a statului membru conține deja norme care reglementează relațiile sociale avute în vedere de directiva în cauză", potrivit sesizării PNL.
Legea privind protecția persoanelor fizice referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente, adoptată de Camera Deputaților pe 10 octombrie, prevede obligația pentru operatori să informeze persoanele vizate că sunt interceptate în maxim 60 de zile calendaristice.
"Operatorii sunt obligaţi să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate (…) sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariţiei unui incident de securitate. Operatorul are obligaţia de a informa persoana vizată, în scris. Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice", prevede articolul 12 din proiectul de lege.
O altă prevedere din iniţiativa adoptată arată că operatorii sunt obligaţi să le comunice persoanelor vizate informaţii suplimentare, cum ar fi perioada în care aceştia vor fi interceptaţi.
"La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate următoarele informaţii suplimentare: Temeiul juridic al prelucrării; Perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă; Dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale; Orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate", prevede articolul 14 din proiectul adoptat de deputați.
Potrivit iniţiativei, operatorii vor fi obligaţi să transmită şi scopul interceptării.
"Operatorul este obligat să comunice următoarele informaţii: Scopurile şi temeiul juridic al prelucrării; Categoriile de date cu caracter personal vizate; Destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal", arată articolul 16 al Legii adoptate de Parlament.
Legea adoptată mai prevede amânarea restricţionării sau omiterii dfurnizării de informaţii persoanei vizate în următoarele cazuri:
"Operatorul poate dispune, după caz, măsura amânării, restricţionării sau omiterii furnizării de informaţii persoanei vizate numai dacă o astfel de măsură este necesară pentru: Evitarea obstrucţionării bunei desfăşurări a procesului penal; Evitarea prejudicierii, prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau a executării pedepselor; Protejarea ordinii şi siguranţei publice; Protejarea securităţii naţionale; Protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi", stipulează articolul 15 din actul normativ.
