Premium
Zelenski a declarat că livrarea lentă de arme către Ucraina a întârziat contraofensiva planificată de Kiev, permițând Rusiei să își consolideze apărarea în zonele ocupate. La două zile după ce Zelenski a acuzat că informații solide arată că rușii au plasat bombe la centrala nucleară de la Zaporojie, explozibili despre care șeful AIEA a spus că nu au fost găsiți, șeful contraspionajului ucrainean, Kirill Budanov, a declarat, într-un interviu pentru Times, că amenințarea teroristă la centrală a scăzut.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de vineri, 7 iulie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 7 iulie, ora 23.09: Casa Albă explică de ce furnizează muniție cu fragmentare Ucrainei: 'Rusia a folosit muniţie cu fragmentare de la începutul acestui război'
Preşedinţia SUA a confirmat, vineri seară, decizia de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei, justificând-o prin necesitatea de a oferi forţelor militare ucrainene capabilităţi eficiente de respingere a invaziei militare ruse, iar Departamentul american al Apărării urmează să anunţe detalii, relatează Mediafax.
UPDATE 7 iulie, ora 23.o5: Soarta mercenarilor Wagner este incertă: Nu, grupurile operaţionale nu au sosit încă, nu au luat o decizie, nu au văzut nimic
Mercenarii Grupului Wagner, care trebuiau să se mute în Belarus după revolta eşuată din 24 iunie, nu au mers încă să vadă baza oferită de autorităţile belaruse, a transmis vineri Ministerul belarus al Apărării, transmite EFE, potrivit Agerpres.
"Nu, grupurile operaţionale nu au sosit încă, nu au luat o decizie, nu au văzut nimic. Cred că atunci când Grupul Wagner va lua decizia finală de a se stabili sau nu în Belarus, atunci o vor vedea", a declarat generalul-maior Leonid Kasinski, consilier al ministrului belarus al Apărării, pentru agenţia rusă de presă TASS.
UPDATE 7 iulie, ora 23.03: Zelenski a ajuns în Turcia: Ce vrea să obțină de la Recep Erdogan
Președintele Volodymyr Zelenski a sosit în Turcia pe 7 iulie, a informat serviciul de presă al președintelui.
"Negocieri cu președintele Recep Tayyip Erdogan. Coordonarea pozițiilor privind Formula Păcii, summitul NATO, garanții de securitate și inițiativa cerealelor. Reconstrucția Ucrainei, contracte de apărare între întreprinderile noastre", a enumerat Zelensky obiectivele vizitei sale pe Telegram.
UPDATE 7 iulie, ora 20.30: RIA NOVOSTI: Medvedev a cerut crearea unui sistem trainic de apărare antirachetă
Rusia are nevoie de un sistem trainic de apărare antiaeriană atât în zona operațiunii militare speciale, cât și în interiorul țării, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, relatează Rador. "Trebuie să creăm un sistem de apărare antiaeriană trainic atât în zona operațiunii militare speciale, cât și pentru protecția obiectivelor îndepărtate de linia de contact - de fapt, obiective civile", a spus Medvedev în timpul ședinței grupului de lucru al Comisiei militaro-industriale a Federației Ruse, care a avut loc la Sankt Petersburg. El a menționat că toată lumea așteaptă acest lucru - și armata, și întreaga țară.
UPDATE 7 iulie, ora 19.30: Vizita lui Zelenski la Sofia: A cerut de toate în afară de avioane
În cursul vizitei în Bulgaria, Volodimir Zelenski a transmis autorităților acestei țări balcanice lista de arme de care are nevoie Ucraina, transmite publicația Novinite, citându-l pe ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev, notează RIA, potrivit Rador.
UPDATE 7 iulie, ora 19.21: Ucraina, contrazisă de AIEA: Experții nu au descoperit explozivi sau mine care să fi fost plasate de forţele ruse la Zaporojie
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a anunţat că experţii săi de la centrala nucleară de la Zaporijjia au primit mai mult acces din partea forţelor ruse care ocupă instalaţia, informează BBC, potrivit Rador.
UPDATE 7 iulie, ora 19.07: Rusia se îmbogățește în ciuda sancțiunilor UE: Deficitul bugetar s-a redus la nivel record în iunie
Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari), pe fondul diminuării cheltuielilor şi creşterii veniturilor în luna iunie, ceea ce ajută Moscova în efortul său de a ţine sub control finanţele Rusiei, transmite Reuters, conform Agerpres.
Preşedintele american Joe Biden a aprobat furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie şi va face vineri un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenţia EFE, informează Agerpres.
UPDATE 7 iulie, ora 18.45: 'Vom face Ucraina mai puternică'. Avertismentul transmis de Jens Stoltenberg Rusiei înaintea summitului de la Vilnius
Liderii statelor din cadrul NATO vor intensifica susţinerea pentru Administraţia de la Kiev şi vor reafirma, cu ocazia summitului din Lituania, că Ucraina va putea deveni la un moment dat membră a NATO, afirmă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
UPDATE 7 iulie, ora 18.39: ONU: Cel puţin 9.177 de civili au fost ucişi în conflictul militar din Ucraina
Cel puţin 9.177 de civili au fost ucişi în Ucraina în conflictul militar izbucnit în februarie 2022 prin invazia militară rusă, anunţă Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, informează Mediafax.
Potrivit bilanţului realizat de Naţiunile Unite, în cele 500 de zile de conflict militar între armata rusă şi trupele ucrainene au fost ucişi 9.177 de civili, informează site-ul Tagesschau.de.
Alţi 15.993 de civili au fost răniţi în confruntările militare din Ucraina, potrivit datelor centralizate de agenţiile Naţiunilor Unite.
Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului precizează că bilanţul victimelor civile este mai mare, întrucât nu există date exacte din toate zonele afectate de confruntări militare.
UPDATE 7 iulie, ora 18.37: Germania a luat foc după ce SUA au anunțat că trimit muniții cu fragmentație în SUA: Ne opunem
Germania se opune trimiterii de muniţii cu dispersie în Ucraina, a declarat vineri ministrul de externe Annalena Baerbock, la o zi după ce oficiali americani au declarat că Washingtonul intenţionează să furnizeze Kievului astfel de arme, blamate pe scară largă pentru potenţialul de a ucide şi a mutila civili, relatează Reuters.
UPDATE 7 iulie, ora 18.23: Rusia pregătește măsuri de contracarare a sancțiunilor. Putin a convocat de urgență Consiliul de Securitate: 'Sunt sigur că nu vor obţine nimic'
Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre măsurile destinate să contracareze sancţiunile impuse împotriva ţării pentru campania sa militară în Ucraina, relatează EFE.
UPDATE 7 iulie, ora 17.37: Să fie doar o coincidență? Șase morți în Rusia după o explozie la o fabrică de armament
Şase persoane au fost ucise şi două rănite într-o explozie la o fabrică de explozibili din oraşul Ceapaevsk, din centrul Rusiei, potrivit unor surse ale serviciilor de urgenţă citate de agenţia de presă de stat TASS, relatează Reuters, relatează News.ro.
UPDATE 7 iulie, ora 17 30: Un atac la centrala nucleară de la Zaporojie poate declanșa Articolul 5 din Tratatul NATO? Cum răspunde Jens Stoltenberg
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost întrebat vineri, într-o conferinţă de presă, dacă un eventual accident sau un sabotaj la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub controlul ruşilor, ce ar avea ca rezultat trecerea unui nor radioactiv în ţările NATO, poate fi considerat un atac şi, în consecinţă, poate declanşa Articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, conform căruia un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor, relatează The Guardian.
UPDATE 7 iulie, ora 17.07: Alertă la Kiev - Rusia mută rachete Kalibr mai aproape de Ucraina
Rusia va muta opt nave de război, inclusiv trei corvete clasa Karakurt capabile să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în Marea Azov, a informat Ministerul Apărării din Marea Britanie pe 7 iulie.
UPDATE 7 iulie, ora 16.20: Forţele Navale Române: Distrugerea barajului de pe Nipru, impact zero pentru România/ Nu au fost observate poluări cu ulei tip mineral sau petrolier, în sectorul maritim românesc din Marea Neagră
Forţele Navale Române au anunţat că distrugerea barajului de pe Nipru a avut impact zero pentru România şi a precizat că nu au fost observate poluări cu ulei tip mineral sau petrolier, în sectorul maritim românesc din Marea Neagră, informează News.ro.
Forţele Navale Române au transmis vineri că Direcţia Hidrografică Maritimă a monitorizat deplasarea maselor de apă din nord-vestul Mării Negre
“În partea de nord-vest a Mării Negre (în care este inclusă şi zona de interes Nova Kahovka – Odessa – România) circulaţia generală de suprafaţă a curenţilor marini poate fi descrisă, în linii mari, ca un flux inelar major, care se roteşte în sens invers acelor de ceasornic, cu o viteză de la 8 până la 18 cm /sec. După distrugerea barajului de pe Fluviul Nipru, de la Nova Kahovka, de către Federaţia Rusă (5/6 iunie 2023), specialiştii Forţelor Navale Române de la Direcţia Hidrografică Maritimă au monitorizat, cu atenţie, situaţia deplasării maselor de apă din nord-vestul Mării Negre, în scopul realizării predicţiilor privind apariţia pericolului de mine în zona litoralului românesc. Din rezultatele studiilor efectuate, care au avut la bază date despre vânt şi curenţii de suprafaţă din zona de interes, nu au fost observate consecinţe, ca efect direct al poluării de pe Nipru cu ulei tip mineral sau petrolier, în sectorul maritim românesc din Marea Neagră”, se arată în comunicat.
Sursa citată a menţionat că debitul mare al Dunării din perioada 12-26 iunie a împiedicat ca posibile cantităţi de poluant să ajungă în zona de mică adâncime de pe litoralul românesc.
“Înfloririle algelor, observate în imaginile satelitare analizate, au fost rezultatul nutrienţilor care au fost aduşi de Dunăre. Concentraţii mai ridicate de nitraţi şi nitriţi, cu provenienţă din Nipru, este posibil să se înregistreze în zona de mare adâncime a Mării Negre, dar acestea s-au combinat cu concentraţiile aduse de Dunăre. Din ultimele observaţii satelitare şi din estimări, o mare parte din unda (pana) de poluant s-a concentrat în zona de mică adâncime (Odessa), care a fost direcţionată spre ţărmul ucrainean, în proporţie semnificativă. În concluzie, datorită debitului mare al Dunării, înregistrat în luna iunie 2023 la gurile de vărsare, pericolul de poluare cauzat de distrugerea barajului de pe Fluviul Nipru nu a avut impact pentru sectorul maritim românesc din Marea Neagră”, au precizat Forţele Navale Române.
Acestea au explicat că unda de poluant a rămas concentrată în zona Golfului Nipru – Odessa, iar dispersia acesteia s-a produs în zona Odessa, sub formă de evantai.
“Direcţia generală a curenţilor marini de suprafaţă pentru zona Nipru – Odessa este, preponderent, de la sud la nord, prezentând un vârtej anticiclonic la gura de vărsare a Niprului şi două vârtejuri anticiclonice la gura de vărsare a Dunării, unul orientat spre Odessa, altul spre Sfântu Gheorghe, datorită distribuţiei de evantai la gurile de vărsare ale Dunării.
La data de 6 iulie 2023, în zona românească a Mării Negre, nu au fost observate consecinţe sau efecte directe ale poluării de pe Fluviul Nipru, pe termen scurt sau mediu. Distrugerea barajului de la Nova Kahovka a avut impact numai pentru zona Nipru-Odessa, debitul mare şi curenţii tip evantai de la gurile de vărsare ale Dunării având un rol important în devierea circulaţiei curenţilor marini de suprafaţă din partea de nord-vest a Mării Negre”, au mai transmis Forţele Navale.
UPDATE 7 iulie, ora 16.02: VIDEO Incident la venirea lui Zelenski în Bulgaria: un preot fals a aruncat cu crucea după președintele Ucrainei
Un bărbat îmbrăcat în haine preoțești a încercat să arunce o cruce după coloana oficială a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Totul a avut loc în vizita oficială făcută de președintele ucrainean în Bulgaria.
UPDATE 7 iulie, ora 15.30: Serviciile militare britanice dezvăluie ce misiune are noua bază navală rusă de la Marea Azov
Ministerul britanic al Apărării a scris vineri, în raportul său zilnic despre evoluţia războiului din Ucraina, că Rusia a creat o unitate navală în orașul-port Mariupol, la Marea Azov, pentru a nu risca tăierea aprovizionării militare pe cale terestră și pentru a permite principalelor nave din Flota Rusă a Mării Negre să se concentreze pe lovituri cu rază lungă de acțiune.
UPDATE 7 iulie, ora 13.11 - GAZETA: Recep Tayyip Erdogan ar putea discuta cu Putin, după întâlnirea pe care o va avea cu Zelenski
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan urmează să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre rezultatele convorbirilor purtate cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, care urmează să aibă loc, la Istanbul, pe 7 iulie, anunţă publicaţia A Haber. Potrivit ziarului, după cum se preconizează, ar putea exista o întâlnire în format fizic, tête-à-tête, între liderii Turciei și Rusiei, și nu neapărat pe teritoriul turc.
După cum notează A Haber, detaliile despre posibilele convorbiri între Erdogan și Putin, precum și despre locul exact al acestora, sunt deocamdate necunoscute. Totodată, ziarul adaugă că discuţiile dintre președintele Turciei și Zelenski vor începe cu un dialog tête-à-tête, iar apoi se va trece la convorbirile la nivelul delegațiilor celor două țări.
Informațiile potrivit cărora președintele Ucrainei urmează să viziteze Turcia pentru a se întâlni cu Erdogan au apărut pe 6 iulie, în timpul vizitei politicianului ucrainean în Bulgaria. Ankara a confirmat deja pregătirea acestor discuții. Zelenski a anunţat chiar el subiectele care vor fi abordate în cadul întâlnirii cu Erdogan, menționând acordul privind cerealele și dorința Ucrainei de a adera la NATO.
UPDATE 7 iulie, ora 12.50 - RBC: Cehia va trimite elicoptere în Ucraina și va ajuta la instruirea piloţilor ucraineni pe avioane F-16
Cehia va ajuta Ucraina în ceea ce priveşte pregătirea piloților săi pe avioane de luptă F-16 și va dona Kievului elicoptere de atac - potrivit unei declarații a premierului ceh, Petr Fiala, făcută, vineri, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
"Republica Cehă va ajuta la pregătirea specialiștilor pe aeronavele F-16 și va oferi Ucrainei un simulator pentru astfel de antrenamente" - a menţionat Fiala. În plus, premierul ceh a declarat că i-a confirmat președintelui ucrainean că Cehia donează Ucrainei elicoptere de atac, iar, în următoarele luni, va trimite încă 100.000 de muniții de calibru mare.
UPDATE 7 iulie, ora 12.48 - RBC: Ucraina poate conta pe votul Cehiei în ceea ce priveşte susţinerea aspirației de a adera la NATO (Petr Fiala)
Republica Cehă este pregătită să sprijine aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO la summitul Alianței de la Vilnius, care va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023 - potrivit unei declarații a premierului ceh, Petr Fiala. Acesta s-a întâlnit, vineri, cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită la Praga. Petr Fial şi-a exprimat încrederea că Zelenski va avea posibilitatea și dorința de a lua parte la summitul NATO de la Vilnius.
"Mă aştept ca toţi aliaţii NATO să sprijine aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO. Preşedintele poate conta pe votul Republicii Cehe" - a adăugat premierul ceh. Fiala a remarcat că nimeni nu știe când se va termina războiul, însă a subliniat că "este clar că acesta ar trebui să se încheie existând o garanție pentru independența Ucrainei și a teritoriilor sale". Totodată, premierul Cehiei a menționat că acest lucru este important nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea Europei și a unui viitor sigur. "Trebuie să facem tot posibilul pentru ca Ucraina să învingă și să-și poată apăra integritatea teritorială. Trebuie să deschidem ușa NATO pentru poporul ucrainean curajos. Trebuie să facem asta atât pentru Ucraina, cât și pentru noi înșine" - a afirmat Petr Fiala.
Oficialul a mai amintit că Ucraina se pregătește să adere la UE. Potrivit acestuia, este important să realizăm în ce condiții dificile implementează Ucraina toate măsurile necesare aderării şi a adăugat că acest lucru demonstrează încă o dată motivația ţării, care vrea să devină parte a Europei. "Trebuie să facem totul pentru ca ambițiile prietenilor noștri ucraineni să devină realitate" - a adăugat Fiala.
UPDATE 7 iulie, ora 12.36 - RBC: Zelenski susţine că Ucraina are nevoie de arme cu rază lungă atât pentru ofensivă, cât şi pentru operațiuni defensive
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, vineri, la Praga, că Ucraina are nevoie de arme cu rază lungă de acţiune nu numai pentru a putea efectua operațiuni ofensive, ci și pentru a desfăşura operațiuni defensive.
"Fără arme cu rază lungă de acțiune, este greu nu doar să duci la îndeplinire o misiune ofensivă. Sincer să fiu, este greu şi să desfășori o operațiune defensivă. Este foarte greu. Îţi aperi pământul și nu poți ajunge la distanța corespunzătoare pentru a distruge inamicul" - a remarcat Zelenski, în timpul unei conferinţe de presă. Potrivit acestuia, rușii au un avantaj în ceea ce priveşte distanța de la care pot să atace.
Prin urmare, armele cu rază lungă de acțiune sunt importante pentru acțiunile defensive și ofensive ale armatei ucrainene. Președintele Ucrainei a menționat că vorbește despre astfel de arme cu aliații din afara ţării, în primul rând, cu Statele Unite, pentru că, potrivit lui Zelenski, transferul de arme depinde doar de partea americană. Volodimir Zelenski a adăugat că Ucraina mai poartă discuții cu alți aliați privind transferul de proiectile cu rază lungă de acțiune pentru unele sisteme.
UPDATE 7 iulie, ora 12.23 - BBC: Ucraina a doborât 12 din cele 18 drone explozibile lansate în timpul nopţii de forţele ruse
Armata ucraineană a comunicat că a doborât 12 dintre cele 18 drone explozibile lansate în cel mai recent atac al Rusiei pe timpul nopţii. Armata ucraineană nu a precizat ce s-a întâmplat cu celelalte şase drone, însă bucăţi dintr-o dronă doborâtă au căzut pe o maşină ce se deplasa pe o şosea din regiunea Dnipropetrovsk. Cei doi bărbaţi aflaţi în vehicul au murit.
UPDATE 7 iulie, ora 11.55 - KORESPONDENT: Bătălia pentru Bahmut - Armata Ucrainei înregistrează succese în operaţiunile ofensive de lângă Klişciivka
Trupele ucrainene raportează succese în ofensiva desfăşurată lângă Klişciivka, în direcția estică Bahmut (regiunea Doneţk). Andri Kovaliov, reprezentant al Marelui Stat Major al Ucrainei, a declarat, vineri, că forțele ucrainene continuă să desfășoare operațiuni ofensive în acest sector al frontului. "La nord și la sud de orașul Bahmut, militarii ucraineni continuă să exercite presiuni asupra inamicului, alungându-i din poziţiile capturate anterior. În zona Klişciivka, au un succes parțial şi se concolidează în poziţiile recucerite, unde sunt în desfăşurare lupte grele" - a precizat reprezentantul armatei ucrainene. Totodată, Forțele Armate ale Ucrainei resping atacurile inamice în direcțiile Liman, Avdiivka și Mariinka. Potrivit lui Kovaliov, în ultimele 24 de ore, în direcția Liman, ruşii au folosit aviaţia în încercarea de a alunga trupele ucrainene aflate la vest de Karmazinivka, regiunea Luhansk, însă invadatorii nu au avut succes. În direcția Avdiivka, Forțele de Apărare ale Ucrainei continuă să contracareze înaintarea trupelor ruse în raionul Pervomaisk, din regiunea Donețk. Atacuri ale ruşilor au fost respinse şi în apropiere de oraşul Mariinka.
UPDATE 7 iulie, ora 11.25 - GAZETA: Noi districte militare vor fi formate în Rusia
După cum titrează publicaţia Izvestia, Ministerul rus al Apărării va forma noi districte militare la Moscova și la Leningrad, până la 1 septembrie. Districtul Militar Moscova și Districtul Militar Leningrad se preconizează să fie formate în Rusia până la data de 1 septembrie 2023, a relatat ziarul Izvestia, cu referire la surse din Ministerul Apărării al Federației Ruse. Se mai precizează faptul că data de 1 septembrie 2023 este menţionată în programul Ministerului rus al Apărării.
Totodată, publicația a remarcat că acest termen ar putea fi transferat pentru sfârșitul anului 2023 sau începutul anului 2024. La 3 iulie, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că, în conformitate cu decretul preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, privind majorarea numărului de personal militar al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, vor fi formate structurile de conducere ale districtelor militare Moscova şi Leningrad, precum și o grupare armată combinată și un corp de armată. În decembrie anul trecut, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, preciza că formarea celor două districte teritoriale strategice ale Forțelor Armate este necesară pentru a răspunde la extinderea anunţată de NATO.
'Având în vedere dorința NATO de a dezvolta potențialul său militar în apropierea granițelor ruseşti, precum și de a extinde Alianța Nord-Atlantică prin aderarea Finlandei și Suediei, sunt necesare măsuri de răspuns pentru a crea o grupare adecvată de trupe în nord-vestul Rusiei', a explicat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.
UPDATE 7 iulie, ora 11.00 - RBC: Întârzierea transferului de arme către Ucraina va duce la pierderea mai multor vieți (Volodimir Zelenski)
Numărul victimelor ucrainene ca urmare a agresiunii ruse depinde direct de furnizarea de arme de către țările occidentale - susţine președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat ABC News. Potrivit liderului ucrainean, avioanele de luptă F-16 sau orice alte arme de care țara sa are nevoie le vor permite apărătorilor ucraineni "să se miște mai repede și să salveze mai multe vieți". "Pe de altă parte, au fost furnizate unele arme, care ne ajută să salvăm vieți și apreciem asta. Desigur, întârzierea livrării acestora va duce la pierderea mai multor vieți" - a subliniat Zelenski.
UPDATE 7 iulie, ora 10.45 - DARIK: Bulgaria va trimite ajutor militar Ucrainei (ministrul bulgar al apărării)
Ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev, a confirmat că Bulgaria va trimite ajutor militar Ucrainei. În cadrul audierii sale în Comisia de apărare din Parlamentul de la Sofia, Tagarev a informat că preşedintele Volodimir Zelenski, care a efectuat, joi, o vizită în Bulgaria, a predat o listă cu armament şi muniţii, necesare armatei ucrainene.
Întrebat dacă Zelenski a cerut sisteme de apărăre antiaeriană, vehicule blindate grele, complexe de rachete de coastă, ministrul apărării a precizat: "Toate acestea, fără aparate de zbor". Potrivit lui Tagarev, în prezent se analizează cum pot fi îndeplinite solicitările Kievului.
Până acum, Bulgaria a trimis ajutor umanitar şi o primă tranşă de ajutor tehnico-militar, fiind în pregătire a doua tranşă de ajutor militar. Dacă este acceptată solicitarea lui Zelenski, acesta ar fi al treilea ajutor militar consecutiv. Bulgaria şi-a declarat şi disponibilitatea de a participa la iniţiativa europeană privind furnizarea de muniţie de artilerie Ucrainei.
UPDATE 7 iulie, ora 10.32 - INTERFAX: Maria Zaharova a negat informațiile potrivit cărora discuții secrete ar fi avut loc între Lavrov şi foști oficiali americani
Ministerul rus al Afacerilor Externe a caracterizat drept dezinformare informaţiile din mass-media despre negocierile secrete care ar fi avut loc între ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și foști oficiali americani. 'Este o dezinformare', a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova. Postul de televiziune american NBC, citând surse proprii, a relatat că, în luna aprilie, au avut loc discuții secrete între șeful diplomaţiei ruse și un grup de foști oficiali americani de rang înalt.
UPDATE 7 iulie, ora 10.20 - KORESPONDENT: Zelenski merge la Istanbul, unde se va întâlni cu Erdoğan
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va întâlni, vineri, cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, în timpul unei vizite oficiale la Istanbul. Informaţia a fost confirmată de serviciul de presă al Administrației Prezidențiale a Turciei. La finalul întâlnirii, este planificată o conferință de presă a celor doi lideri. Ziarul Korespondent notează că autoritățile turce continuă dialogul cu Ucraina și Rusia pentru extinderea inițiativei referitoare la exportul maritim de cereale ucrainene, care expiră pe data de 17 iulie. Volodimir Zelenski merge la Istanbul după o călătorie efectuat, joi, în Bulgaria şi în Cehia, unde a discutat cu autorităţile celor două ţări despre sprijinul necesar Ucrainei pentru a se putea apăra în contextul războiului declanşat de Rusia.
UPDATE 7 iulie, ora 10.10 - Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri
Rusia şi Ucraina au anunţat joi un schimb de prizonieri de război care implică întoarcerea a 45 de soldaţi de fiecare parte, informează Reuters. Ministerul rus al Apărării a declarat că 45 de militari ruşi au fost eliberaţi din custodia ucraineană, a relatat agenţia de presă rusă RIA.
La rândul său, Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale ucrainene, a anunţaf că 45 de militari şi doi civili au fost predaţi Ucrainei. Într-o postare pe Twitter, Iermak a spus că unii dintre cei eliberaţi au luptat la Mariupol şi în uzina siderurgică Azovstal din sudul oraşului, iar alţii au luptat pe linia frontului din alte părţi. "Fiecare dintre ei este un erou", a spus Iermak.
Avocatul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineţ, a declarat că majoritatea celor eliberaţi au fost "grav răniţi" şi că toţi vor fi luaţi într-un program de reabilitare.
Într-o postare separată, Iermak a declarat că doi copii în vârstă de şase şi zece ani au fost autorizaţi să se întoarcă în Ucraina după eliberarea mamei lor, un medic militar, în octombrie anul trecut.
Rusia şi Ucraina fac periodic schimburi de prizonieri de război. Lubineţ a declarat că 2.576 de ucraineni au fost eliberaţi în cadrul schimburilor de prizonieri de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022.
UPDATE 7 iulie, ora 09.50 - RBC: Ucraina solicită aderarea la Parteneriatul Trans-Pacific
Ucraina a transmis autorităților din Noua Zeelandă și din Japonia o cerere oficială de a aderare la Acordul Cuprinzător şi Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP). Reuters a transmis că, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Wellington, Noua Zeelandă, care este depozitar legal al parteneriatului, a primit solicitarea oficială din partea Ucrainei pe data de 5 mai 2023.
Următorii pași în acest proces vor fi stabiliţi de către toți membrii CPTPP, care se vor întâlni la Auckland, pe 16 iulie. CPTPP include Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore și Vietnam. Marea Britanie urmează să devină al 12-lea stat membru al parteneriatului. China, Taiwan, Ecuador, Costa Rica și Uruguay, de asemenea, au solicitat aderarea la CPTPP.
Ministrul economiei din Japonia, Shigeyuki Goto, a declarat, la o conferință de presă, că ţara sa, în calitate de membru al CPTPP, "ar trebui să analizeze cu atenție dacă Ucraina respectă pe deplin nivelul înalt al acordului" în ceea ce privește accesul la piața și reglementările CPTPP.
UPDATE 7 iulie, ora 09.30 - RBC: Țările de Jos au recunoscut Holodomorul drept genocid împotriva poporului ucrainean
Camera Reprezentanților a Țărilor de Jos a recunoscut Holodomorul (Marea Foamete) din 1932-1933 drept genocid împotriva poporului ucrainean - potrivit unui anunţ făcut, joi, de către preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. "Salut recunoașterea Holodomorului drept genocid de către Camera Reprezentanților a Ţărilor de Jos. A spune lucrurilor pe nume este o condiție esențială pentru justiție și prevenirea repetării unor astfel de crime teribile" - a scris liderul ucrainean pe Twitter. Zelenski a mai menţionat că este recunoscător Ţărilor de Jos pentru sprijinul puternic și cuprinzător acordat Ucrainei în lupta pentru viitorul său și al întregii lumi libere.
UPDATE 7 iulie, ora 09.05 - RBC: Peste 500 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina, în luptele din ultimele 24 de ore (armata ucraineană)
Forţele ucrainene au lichidat 510 invadatori ruși, în ultimele 24 de ore, astfel că numărul militarilor armatei ruse ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 232.810 - potrivit unui raport publicat, vineri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 315 avioane și 309 elicoptere rusești.
Au mai fost distruse 4.070 (+2) de tancuri ale armatei ruse, 7.944 (+122) de vehicule blindate, 4.330 (+20) sisteme de artilerie, 408 (+4) sisteme de apărare antiaeriană, 658 (+1) de lansatoare multiple de rachete, 6.898 (+10) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 3.652 (+17) de drone, 1.271 (+7) de rachete de croazieră și tehnică specială (612 unități).
UPDATE 7 iulie, ora 08.40 - RBC: Armata ucraineană a doborât 12 drone, în timpul atacului de noaptea trecută
Forţele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de joi spre vineri, ocupanții ruși au lansat 18 drone Shahed asupra teritoriului ucrainean. 12 dintre dronele respective au fost distruse de apărătorii ucraineni. Armata Ucrainei precizează că armata rusă a atacat cu drone iraniene din direcția sud-est (Primorsk-Ahtarsk, Ţinutul Krasnodar).
Apărarea aeriană ucraineană a fost activată în regiunile de sud și de est ale ţării. Amintim că, în noaptea de joi spre vineri, sirenele de raid aerian au sunat în mai multe regiuni ale Ucrainei, Forțele Aeriene avertizând că există riscul unor atacuri cu drone ruseşti. Vineri dimineaţă, armata ucraineană a anunţat că a doborât șase drone Shahed deasupra regiunii Dnipropetrovsk. Fragmente dintr-o dronă au căzut pe o mașină, ucigând două persoane.
UPDATE 7 iulie, ora 08.20 - DARIK: Parlamentul Bulgariei sprijină aderarea Ucrainei la NATO, însă după încheierea războiului
Parlamentul Bulgariei sprijină aderarea Ucrainei la NATO, după restabilirea păcii pe teritoriul acestei ţări. Propunerea a fost adoptată de Adunarea Naţională de la Sofia cu 157 de voturi pentru şi 57 împotrivă. Partidele GERB-SDS, "Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată", Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi şi "Există un Astfel de Popor", care au şi iniţiat declaraţia de susţinere, au votat în favoare, în timp de Partidul Socialist Bulgar şi "Renaştere" au fost împotrivă.
Potrivit textului declaraţiei, cea mai directă şi dorită cale pentru restabilirea păcii în Ucraina, regiunea Mării Negre şi Europa este retragerea voluntară şi urgentă a Federaţiei Ruse în afara frontierelor recunoscute internaţional ale tuturor statelor suverane afectate de aceasta. Adunarea Naţională de la Sofia solicită încetarea imediată a şantajului nuclear, precum şi a tuturor acţiunilor Federaţiei Ruse care contravin Cartei ONU. Parlamentul bulgar sprijină demararea procesului de planificare şi adoptare a parametrilor concreţi pentru aderarea Ucrainei la Alianţă şi extinderea relaţiilor strategice.
UPDATE 7 iulie, ora 08.10: SUA trimit în Ucraina cea mai periculoasă armă de până acum: se schimbă radical soarta războiului
Statele Unite intenţionează să trimită Ucrainei muniţie cu dispersie, care poate oferi un nou element puternic pentru contraofensiva ucraineană, au anunţat joi oficiali americani, în ciuda faptului că organizaţiile pentru drepturile omului se opun acestui demers, relatează Reuters şi CNN, informează News.ro.
Statele Unite ar urma să anunţe vineri un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va include pentru prima dată muniţii cu dispersie, au declarat pentru CNN oficiali din domeniul apărării. Schimbarea condiţiilor de pe câmpul de luptă din Ucraina în ultimele două săptămâni i-a determinat pe oficialii americani să acorde o nouă şi serioasă atenţie muniţiilor cu dispersie, au declarat oficialii pentru CNN.
UPDATE 7 iulie, ora 07.40: Cele 3 țări care își sacrifică PIB-ul de teama Rusiei: există o teamă existențială
Alături de Statele Unite, principalul susţinător militar, financiar şi umanitar al Ucrainei în faţa invaziei ruseşti, ţările limitrofe celor doi beligeranţi se află în prima linie, depunând un efort şi mai mare, raportat la bogăţia lor, scrie AFP, informează News.ro.
Statele Unite, principalul contributor
165 de miliarde de euro. Aceasta este suma cumulată a ajutoarelor promise Ucrainei de către aliaţii săi, în principal ţările NATO şi ale Uniunii Europene, la 31 mai, la 15 luni de la invazia rusă, potrivit unui recensământ realizat de Institutul Kiel care s-a bazat pe anunţurile publice şi publicat joi.
UPDATE 7 iulie, ora 07.30: Zelenski a ajuns la Praga: îndem ferm pentru aliaţii Ucrainei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor NATO ca la summitul pe care îl vor avea săptămâna viitoare să ia măsuri concrete în vederea asigurării unei aderări a Ucrainei, iar joi seara, sosit în vizită la Praga după ce în prealabil fusese în Bulgaria, a primit sprijin din partea preşedintelui ceh, care a susţine dorinţa Kievului de a adera la alianţă, relatează Reuters, citat de news.ro.
Volodimir Zelenski a aterizat în cursul serii la Praga, unde a venit cu un avion guvernamental ceh, escortat de două avioane ale Forţelor Aeriene, după cum au arătat imaginile prezentate de televiziune. Sosirea sa a urmat unei vizite în Bulgaria, în centrul discuţiior fiind securitatea Ucrainei şi summitul NATO.
UPDATE 7 iulie, ora 05.55: Adăposturile antiaeriene din Liov, în vestul Ucrainei, deschide permanent
Toate adăposturile antiaeriene din orașul Liov, situat în vestul Ucrainei, vor fi deschise "tot timpul" după atacul mortal cu rachete al Rusiei de joi, a declarat pentru CNN primarul orașului, Andri Sadovi, citat de Rador.
Întrebat de ce 10 dintre adăposturile din oraș au fost închise în timpul atacului, Andri Sadovi a declarat pentru Isa Soares de la CNN că "am schimbat în mare parte situația privind adăposturile". "Avem în orașul meu 6.000 de adăposturi. Sunt adăposturi private, adăposturi ale autorităților locale, ale unor diferiți proprietari. După ce rachetele au atacat, am luat o nouă decizie: toate adăposturile trebuie să fie deschise tot timpul", a spus Andrii Sadovi şi a adăugat că Lviv era un oraș sigur, dar acum se confruntă cu "o situație foarte grea".
UPDATE 7 iulie, ora 04.40: Zelenski: Ucraina caută un rezultat pozitiv pentru situația periculoasă de la centrala nucleară Zaporojie
Ucraina speră într-un "rezultat pozitiv" în situația "foarte periculoasă" în care se află centrala nucleară Zaporojie a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează Rador.
"Știm că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) are contacte cu Federația Rusă. Ei bine, acestea trebuie să lucreze", a declarat el în timpul unei conferințe de presă la Praga cu președintele Republicii Cehe, Petr Pavel.
UPDATE 7 iulie, ora 01.30: Zelenski spune că Ucraina are nevoie de soluţii concrete şi un semnal din partea NATO
Viitorul summit NATO de la Vilnius, în Lituania, ar trebui să se concentreze pe un conținut real și pe un "semnal clar" cu privire la viitoarea apartenență a Ucrainei la alianța militară, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Rador.
"...Vorbim despre un semnal clar, câteva lucruri concrete în direcția unei invitații", a declarat Volodimir Zelenski într-o conferință de presă alături de omologul său ceh, Petr Pavel. "Avem nevoie de această motivație. Avem nevoie de onestitate în relațiile noastre".
UPDATE 7 iulie, ora 00.45: Dezvăluiri de presă: SUA vor trimite muniții cu fragmentație în Ucraina: Unele pot ucide și după un an
Statele Unite sunt aşteptate să anunţe furnizarea de muniţii cu fragmentaţie Ucrainei pentru a le folosi în războiul cu Rusia, potrivit ziarului New York Times, citat de Reuters, scrie Agerpres.
Conform acestei surse, decizia ar urma să fie anunţată joi. Pentagonul consideră că muniţiile cu fragmentaţie vor ajuta armata ucraineană în contraofensiva pe care a lansat-o în urmă cu o lună pentru eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse, dar care până în prezent a înregistrat doar înaintări minore.
