Volodimir Zelenski a semnat marţi un proiect de lege pentru reducerea vârstei de mobilizare militară de la 27 la 25 de ani, în condiţiile în care forţele armate rămân fără oameni în faţa invaziei ruse. Proiectul de lege, care a fost adoptat în urmă cu un an de parlamentari şi aştepta promulgarea de către preşedinţie, va intra în vigoare miercuri, a precizat Rada, parlamentul Ucrainei.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina preşedintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
UPDATE 3 aprilie, ora 20.23: Ucraina a declanșat nebunia: Prețul petrolului a explodat după ce a atacat o rafinărie din Rusia
UPDATE 3 aprilie, ora 20.20: Miniştrii apărării francez şi rus au avut o discuţie telefonică, prima după octombrie 2022
Ministrul francez al apărării Sébastien Lecornu a avut miercuri o convorbire telefonică cu omologul său rus Serghei Şoigu, după ce ultima lor discuţie de acest fel a avut loc în octombrie 2022, a anunţat Ministerul Apărării de la Paris, potrivit AFP, arată Agerpres.
Şi de această dată ministrul Sébastien Lecornu a "condamnat fără rezerve războiul de agresiune pe care Rusia l-a lansat în Ucraina", afirmă într-un comunicat Ministerul francez al Apărării.
În schimb, el a "confirmat disponibilitatea Franţei" pentru "intensificarea schimburilor" cu Rusia în lupta contra terorismului, se arată în acelaşi text, în contextul atacului terorist din 22 martie revendicat de gruparea Statul Islamic şi în care cel puţin 144 de persoane au fost ucise într-o sală de concerte la Moscova.
Relaţii dintre Paris şi Moscova, deja tensionate de războiul pornit de Rusia în Ucraina şi de sprijinul militar oferit acesteia din urmă de către Franţa, s-au degradat şi mai mult după ce la sfârşitul lunii februarie preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state aliate ale Kievului să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a motivat el, "trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război".
Preşedintele rus Vladimir Putin a pus această reacţie "emoţională" a lui Macron pe seama faptului că Rusia a "călcat pe coadă" Franţa în Africa, ceea ce a generat "resentimente" la Paris.
Trupele franceze au fost nevoite să se retragă din ţări africane precum Mali şi Niger după ce junte militare instalate la putere acolo au sistat colaborarea cu Franţa şi s-au apropiat de Rusia, în timp ce gruparea rusă de mercenari Wagner şi-a intensificat operaţiunile pe continentul african.
UPDATE 3 aprilie, ora 19.13: Trioul care vrea să schimbe jocurile în UE în favoarea Rusiei: se încearcă o modificare crucială
UPDATE 3 aprilie, ora 19.08: Secretarul general al NATO: Statele NATO au început să planifice structura unui nou ajutor pentru Ucraina
Statele NATO nu au luat încă o decizie asupra structurii viitorului ajutor pentru Ucraina, dar au convenit miercuri să meargă mai departe cu planificarea în această chestiune, a declarat miercuri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe ai Alianţei, relatează Agerpres.
"Astăzi nu am luat decizia finală asupra formatului pe care îl vom stabili, dar am convenit să începem planificarea", a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.
Miniştrii de externe din ţările membre s-au întâlnit pentru a discuta despre asigurarea unui sprijin pe termen lung pentru Ucraina, inclusiv despre o propunere care prevede un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani. Jens Stoltenberg a refuzat să confirme suma vehiculată de presă din surse diplomatice, însă a insistat că discuţiile sunt abia la început. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Washington din luna iulie.
"Nu pot intra în detaliile propunerii şi nu le voi împărtăşi, pentru că suntem în proces de a dezvolta cadrul instituţional", a precizat secretarul general al NATO,
"Este un moment critic. Oamenii din Ucraina continuă să-şi apere ţara cu îndemânare şi curaj. Ucraina a recucerit jumătatea din teritoriul ocupat de Rusia. Ucrainenii nu rămân fără curaj, rămân fără muniţie", a mai afirmat Stoltenberg în cadrul conferinţei de presă.
Întrebat despre solicitarea ministrul ceh de externe Jan Lipavsky ca partenerii NATO să suplimenteze finanţarea achiziţionării de obuze de artilerie pentru Ucraina, Stoltenberg le-a cerut şi el aliaţilor "să-şi intensifice eforturile şi să aibă contribuţii naţionale". De asemenea, el a salutat în acest sens livrarea anunţată de Suedia a 800.000 de obuze pentru Ucraina.
Întrebat dacă Ucraina este posibil să fie invitată să adere la NATO la summitul de la Washington, urmând ca aderarea propriu-zisă să aibă loc mai târziu decât termenul obişnuit, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite, Stoltenberg a afimat că "toţi aliaţii sunt de acord că Ucraina va deveni membră, că trebuie să aducem Ucraina mai aproape de statutul de membru".
Totuşi, a subliniat el, "trebuie să evităm crearea unui proces în doi paşi pentru aderarea Ucrainei". Stoltenberg a mai afirmat că aliaţii NATO trebuie să ajute Ucraina să-şi construiască o apărare eficientă, dar că "cea mai bună garanţie este în cele din urmă articolul 5".
UPDATE 3 aprilie, ora 18.44: Reprezentantul SUA pentru redresarea Ucrainei: România şi Ucraina pot profita de pe urma reconstrucţiei ţării vecine
UPDATE 3 aprilie, ora 18.40: Harkiv - Autorităţile ucrainene au construit prima școală subterană din lume
Primarul oraşului ucrainean Harkiv, Ihor Terehov, a anunţat finalizarea construcției primei școli subterane din lume. Şcoala construită la Harkiv beneficiază de cele mai înalte standarde de siguranță și este concepută pentru a găzdui 900 de elevi în două schimburi, relatează Rador Radio România.
"A fost finalizată construcția primei școli subterane. În momentul de faţă, terminăm ultimele retușuri înainte de începerea cursurilor. Încăperile sunt construite după cele mai înalte standarde de siguranță, au 20 de săli de clasă și sunt concepute pentru a găzdui 900 de elevi în două schimburi" - a scris Terehov, într-un mesaj postat, marţi, pe reţeaua X.
Primarul a mai menționat că înscrierea elevilor pentru anul următor de învăţământ este aproape finalizată. Astfel, 600 de copii vor învăţa încă de anul acesta în prima şcoală subterană din lume, construită la Harkiv. "Transmitem recunoștință partenerilor noștri internaționali, companiilor de construcții și educatorilor pentru implementarea acestui proiect important din punct de vedere strategic pentru Harkiv în cel mai scurt timp posibil. Intenționăm să continuăm construcția de școli similare în alte zone ale orașului, pentru a ne asigura că toți copiii noștri au acces egal la o educație de calitate și, cel mai important, în siguranţă" - a adăugat primarul. În 2023, regiunea Harkiv a devenit a doua în lista regiunilor ucrainene cu cea mai lungă durată de alerte de raid aerian.
De la începutul anului 2024, Rusia bombardează Harkivu aproape în fiecare zi. În consecință, în astfel de condiții, asigurarea măsurilor de siguranță pentru elevi se poate face numai dacă școala se "mută" în staţiile de metrou din oraş. Anul trecut, în cinci staţii de metrou din Harkiv, au fost amenajate 19 săli de clasă, în care învață peste 2.000 de copii. Potrivit primăriei, numărul de copii care vor să înveţe în astfel de clase uriaș, motiv pentru care autorităţile implementează proiectul "Școala subterană". Directorul Departamentului de Educație din Harkiv, Olha Demenko, a explicat într-un interviu recent că că prima astfel de şcoală subterană va avea un spațiu special organizat pentru dezvoltare personală și armonizare emoționale, o sală de conferințe, o sală de mese și 20 de birouri.
UPDATE 3 aprilie, ora 18.35: Şeful diplomaţiei cehe solicită mai mulţi bani pentru obuze partenerilor din NATO
Republica Cehă le cere partenerilor săi din NATO să suplimenteze finanţarea achiziţionării de obuze de artilerie pentru Ucraina, a afirmat miercuri ministrul de externe ceh Jan Lipavsky la reuniunea cu omologii săi din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, informează DPA şi Reuters, arată Agerpres.
''Avem nevoie de mai mulţi bani pentru aceste obuze. Avem nevoie de mai multe obuze pentru Ucraina, întrucât Rusia încă poate produce mult, mult mai mult decât Ucraina poate desfăşura pe front'', a spus Lipavsky.
El a menţionat că până acum a fost găsită finanţare pentru 300.000 de obuze.
Republica Cehă şi-a asumat o iniţiativă pentru a gestiona o achiziţie masivă de obuze pentru armata ucraineană, aflată în criză de muniţie în războiul cu Rusia după ce Uniunea Europeană i-a livrat doar circa 30% din cele un milion de obuze de calibrul 155 mm promise în martie anul trecut, iar ajutorul american este în continuare blocat în Congresul SUA.
Jan Lipavsky nu a precizat ce sumă ar fi necesară.
În timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen, desfăşurată la jumătatea lunii februarie, preşedintele ceh Petr Pavel a anunţat că au fost identificate pentru achiziţionare aproximativ 500.000 de obuze de calibrul 155 mm şi circa 300.000 de obuze de calibrul 122 mm, ce pot fi livrate rapid dacă sunt disponibile sumele necesare.
Armata ucraineană se confruntă de mai multe luni cu o criză de muniţii care îi face mai dificilă misiunea în faţa trupelor ruse revenite în ofensivă mai numeroase şi mai bine echipate, în timp ce statele europene nu reuşesc să satisfacă în materie de ajutor militar nevoile Kievului, întrucât industria militară europeană nu este încă adaptată unui război de mare intensitate.
UPDATE 3 aprilie, ora 17.08: Concluziile Kremlinului după atentatul de la Moscova: Urmele duc la serviciile speciale ucrainene
UPDATE 3 aprilie, ora 16.55: Rusia acuză: 'După 75 de ani de existenţă, NATO a revenit la mentalitatea Războiului Rece!'
UPDATE 3 aprilie, ora 16.35: Rusia evocă o ”creştere semnificativă” a recrutărilor în armată după atentatul de la Moscova
Ministerul rus al Apărării anunţă miercuri că observă o ”creştere semnificativă” a recrutărilor, după atentatul sângeros de la 22 martie la o sală de concert, Crocus City Hall, în apropiere de Moscova, soldat cu 144 de morţi, revendicat de Statul Islamic (SI), şi dă asigurări că aceşti noi înrolaţi vor să ”răzbune” victimele, relatează AFP.
Centrele de recrutare ”au înregistrat o creştere semnificativă a numărului de persoane care vor să semneze contracte (...) de o săptămână şi jumătate”, anunţă ministerul, adică de la atentatul de la Crocus City Hall.
”16.000 DE CETĂŢENI”
Gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) a revendicat acest atentat, cel mai sângeros în Rusia de 20 de ani.
Însă autorităţile ruse, cu preşedintele Vladimir Putin în frunte, insistă să facă o legătură între Ucraina şi acest atac.
Kievul respinge aceste acuzaţii.
Potrivit ministerului, în timpul interviurilor, noii recruţi ”au anunţat că principala lor motivare să semneze un conract este dorinţa de a răzbuna victimele tragediei” de la Crocus City Hall.
”În total, aproximativ 16.000 de cetăţeni au semnat contracte să participe la operaţiunea militară specială în ultimele zece zile”, precizezză într-un comunicat postat pe Telegram ministerul, folosind eufemismul impus de Kremlin în desemnarea Războiului din Ucraina.
De la începutul anului, ”peste 100.000 de persoane s-au înscris cu contract în forţele armate”, mai anunţă ministerul.
”NU VOR FI TRIMIŞI ÎN UCRAINA”
O campanie de recrutare are loc în mod continuu, pe reţele de socializare şi prin afişaj stradal, care promovează armata şi promite condiţii deosebit de atrăgătoare viitorilor militari.
La sfârşitul lui decembrie, ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu stabilea ca obiectiv ”creşterea numărului militarilor cu contract” la ”745.000 de persoane” până la sfârşitul lui 2024, dinr-un total de 1,5 milioane de militari.
În paralel, Rusia şi-a lansat - luni - campania de conscripţie militară de primăvară, care vizează zeci de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani.
Armata rusă dă asigurări că aceşti noi recruţi nu vor fi trimişi în Ucraina.
Însă acaeastă campanie de conscripţie, care are loc de două ori pe an, are loc într-un context în care mulţi ruşi se tem de o nouă mibilizare.
Kremlinul repetă, însă, la rândul său, că nu preconizează o astfel de decizie, după doi ani de ofensivă împotriva vecinului ucrainean.
UPDATE 3 aprilie, ora 16.25: Ucrainenii pot declara pagube cauzate de agresiunea rusă într-un Registru al pagubelor înfiinţat în Olanda sub autoritatea Consiliului Europei
Ucrainenii pot declara, începând de marţi, pagube cauzate de agresiunea rusă caselor, monumentelor sau infrastructurii în Ucraina, într-un Registru al pagubelor înfiinţat în Olanda, în urmă cu 11 luni, sub autoritatea Consiliului Europei (CoE), care poate primi primele reclamaţii, relatează RFI, informează News.ro.
Aceasta este una dintre primele etape ale reparaţiilor.
Ucrainenii sunt îndemnaţi să declare pagubele cauzate proprităţilor lor.
În viitor, ei urmează să poată declara pierderi ale rudelor, răniri, violenţe sexuale, tortură, deportări forţate şi toate pagubele cauzate de agresiunea rusă.
Statul şi întrepirnderile ucrainene pot, de asemenea, să înregistreze pierderi suferite de la începutul invaziei armatei ruse, la 24 februarie 2022.
Însă un mecansim internaţional de reparaţii este necesar să fie stabilit, pentru ca fonduri să le fie alocate victimelor.
Ucraina speră ca aceste fonduri să fie alimentate cu active confiscate de la începutul războiului, în baza unor sancţiuni impuse statului rus şi unor oligarhi.
TRIBUNAL SPECIAL
Bunurile ruseşti confiscate urmează să rămână imobilizate până când Rusia îşi opreşte agresiunea în Ucraina şi plăteşte pagibele cauzate, au anunţat participanţi la această conferinţă, "Restoring Justice for Ukraine", la care au fost reprezentate 57 de ţări, la Haga.
Însă dobânzi în valoare de miliarde generate anual de active imobilizate pot să fie alocate reparaţiilor.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a subliniat la finalul acestei conferinţe, marţi seara, că Ucraina cere în continuare să se înfiinţeze un Tribunal Special care să-i judece pe autorii agresiunii ruse.
UPDATE 3 aprilie, ora 15.15: Ucraina şi Finlanda au semnat un acord pe zece ani privind cooperarea în domeniul securităţii
Preşedintele finlandez Alexander Stubb şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au semnat miercuri, la Kiev, un acord privind cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul pe termen lung între Finlanda şi Ucraina, transmite Reuters.
Documentul acoperă o gamă largă de chestiuni, inclusiv susţinerea politică şi sprijinul pentru securitate, reforme şi reconstrucţia Ucrainei.
''Acordul pe zece ani este dovada angajamentului Finlandei pe termen lung faţă de sprijinirea Ucrainei'', a afirmat administraţia prezidenţială finlandeză.
De asemenea, Stubb i-a transmis lui Zelenski că Finlanda va trimite încă un lot de echipament militar estimat la 188 milioane de euro, ceea ce aduce la aproximativ 2 miliarde euro valoarea sprijinului finlandez pentru Kiev începând din 2022.
Rămânând neutră în timpul Războiului Rece, Finlanda - mult timp o susţinătoare a dialogului între Occident şi Rusia - a renunţat după trei decenii la nealinierea militară, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.
Ea a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice anul trecut, spre nemulţumirea Rusiei, care a promis că va răspunde cu contramăsuri.
La sfârşitul lunii august a anului trecut, Finlanda s-a confruntat cu un aflux de migranţi la frontiera sa cu Rusia, acuzând Moscova că orchestrează o criză a migraţiei la uşa sa.
UPDATE 3 aprilie, ora 14.05: Răzbunarea clocotește în ruși: atacul în care au murit 144 de oameni a provocat un salt în recrutarea în armată
UPDATE 3 aprilie, ora 13.15: Rusia a lansat 3.000 de bombe asupra Ucrainei în luna martie, declară Volodimir Zelenski
Moscova şi-a intensificat în ultimele două săptămâni campania de atacuri aeriene cu mijloace cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurii energetice ucrainene, distrugând o parte din sistemul deja slăbit de bombardamentele ruseşti anterioare în timpul celor peste 25 de luni de invazie pe scară largă declanşată de Rusia.
Separat, Rusia şi-a intensificat utilizarea bombelor ghidate lansate din aer în zona frontului în ultimele luni. Acestea sunt lansate de avioane de război din teritoriul controlat de Rusia şi planează spre ţintele lor cu mare viteză.
Pentru Moscova aceasta a devenit o modalitate eficientă de a lansa cantităţi mari de explozibili deasupra tranşeelor şi clădirilor ucrainene din apropierea frontului, o abordare care favorizează puterea exploziei în detrimentul preciziei, notează agenţia de presă citată.
UPDATE 3 aprilie, ora 12.30: Rusia face presiuni pentru a primi răspunsuri din partea Occidentului cu privire la exploziile de la Nord Stream
Parchetul General al Rusiei a anunţat miercuri că a transmis un mesaj scris mai multor ţări occidentale în care le cere să-şi respecte obligaţiile internaţionale pentru stabilirea celor responsabili şi aducerea lor în faţa justiţiei în cadrul investigaţiilor privind exploziile de la Nord Stream şi a "actelor de terorism" în Rusia, relatează Reuters.
Moscova şi-a manifestat frustrarea cu privire la ceea ce a calificat drept "caracter neconcludent" al anchetelor efectuate de unele ţări occidentale cu privire la exploziile din septembrie 2022 asupra conductelor destinate să transporte gazul rusesc către Europa occidentală.
Danemarca a renunţat la investigaţia sa în februarie, după ce Suedia şi-a închis ancheta şi a predat anchetatorilor germani probele pe care le-a descoperit.
Parchetul general al Rusiei a declarat că a trimis scrisori Ciprului, Franţei, Germaniei şi SUA, după ce parlamentari şi personalităţi publice din Rusia au cerut informaţii despre anchetă.
În mesajul transmis se afirmă că Moscova doreşte să afle despre posibila implicare a unor persoane şi grupuri în organizarea şi finanţarea unor acte de terorism în Rusia, precum şi despre exploziile de la Nord Stream.
În text nu se menţionează în mod explicit atacul de luna trecută de la o sală de concerte de lângă Moscova, soldat cu peste 140 de morţi şi sute de răniţi. Kremlinul a făcut legătura cu Ucraina, afirmând în acelaşi timp că atacul a fost comis de atacatori islamişti. Ucraina neagă orice rol în acest atac.
Rusia şi Occidentul, ale căror relaţii s-au deteriorat la un nivel fără precedent din cauza războiului declanşat de Moscova în Ucraina, s-au acuzat reciproc în legătură cu exploziile la gazoductele Nord Stream. Fiecare parte a negat implicarea sa şi niciuna nu şi-a asumat responsabilitatea.
Kremlinul a calificat situaţia legată de investigaţiile privind exploziile de la Nord Stream ca fiind "apropiată de absurd", notează Reuters.
UPDATE 3 aprilie, ora 11.30: Cum a schimbat războiul din Ucraina rolul Flancului Estic în arhitectura NATO și cât de mult va cântări în alegerea viitorului secretar general al Alianței
UPDATE 3 aprilie, ora 10.20: Rusia susţine că atacul de la sala de concerte de lângă Moscova a provocat un salt în recrutarea în armată
Un salt semnificativ s-a observat în Rusia în ceea ce priveşte numărul de persoane care au semnat contracte pentru a se alătura forţelor armate după atacul sângeros de luna trecută la o sală de concerte de lângă Moscova, a declarat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de Reuters.
Ministerul afirmă într-un comunicat că peste 100.000 de persoane au semnat contracte cu armata de la începutul anului, dintre care aproximativ 16.000 numai în ultimele 10 zile.
"În cursul interviurilor realizate săptămâna trecută la punctele de selecţie din oraşele ruseşti, cei mai mulţi dintre candidaţi a indicat ca principal motiv pentru încheierea unui contract cu armata dorinţa de a-i răzbuna pe cei ucişi în tragedia care a avut loc pe 22 martie 2024 în regiunea Moscovei", susţine instituţia de apărare rusă.
Cel puţin 144 de persoane au fost ucise într-un atac armat, urmat de un incendiu, la sala de concerte Crocus City Hall dintr-o suburbie a capitalei ruse, atentat revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Cu toate acestea, Rusia - care duce de peste doi ani un război în Ucraina şi pe care îl numeşte "operaţiune militară specială" - susţine că atacatorii ar fi avut legături cu Ucraina, lucru pe care Kievul l-a negat cu fermitate în mod repetat, iar SUA l-au respins ca fiind un nonsens.
Rusia se bazează pe un flux constant de noi recruţi în forţele sale armate pentru a duce războiul în Ucraina, care a intrat deja în al treilea an.
Preşedintele Vladimir Putin a ordonat o mobilizare parţială într-o acţiune nepopulară de recrutare a 300.000 de bărbaţi în septembrie 2022, dar a declarat că nu este nevoie de o nouă mobilizare obligatorie, întrucât numărul celor care semnează contracte voluntare este foarte mare.
În posterele care au împânzit oraşele din Rusia soldaţii care luptă în Ucraina sunt glorificaţi ca nişte patrioţi şi eroi, iar mulţi dintre cei care se înrolează sunt atraşi de salariile mult mai mari decât cele pe care le pot câştiga ca civili.
Rusia a avansat lent în ultimele două luni pe câmpul de luptă, după ce o contraofensivă ucraineană de anul trecut nu a reuşit să obţină câştiguri semnificative.
Ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat luna trecută că Moscova îşi va consolida forţele armate prin adăugarea a două noi armate şi a 30 de formaţiuni noi până la sfârşitul acestui an.
UPDATE 3 aprilie, ora 08.50: Atacul din Tatarstan marchează un punct de cotitură în capacitatea de lovitură pe distanță lungă a Ucrainei (ISW)
UPDATE 3 aprilie, ora 07.40: Dependența de gazul rusesc e istorie - Datele care dau fiori Kremlinului
Europa a încheiat iarna cu un nivel record de gaze naturale în depozite, regiunea fiind într-o poziţie mult mai bună decât cea anticipată, scrie FT, citat de Ziarul Financiar.
Nivelul gazului din depozite la finalul lunii martie în Uniunea Europeană, perioadă considerată sfârşitul iernii în industrie, a fost de 58,72% conform Gas Infrastructure Europe, fiind cu 3% mai mare faţă de perioada similiară a anului trecut.
UPDATE 3 aprilie, ora 02.30: NATO se pregăteşte de o eventuală revenire a lui Trump - Alianţa ar urma să preia o parte din activitatea de coordonare de la grupul Ramstein
Şeful NATO, Jens Stoltenberg, a propus un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari), pe cinci ani, care ar conferi alianţei occidentale un rol mai direct în acordarea de sprijin Kievului, au declarat marţi cinci diplomaţi citaţi de Reutersn notează news.ro.
Conform planului, NATO ar prelua o parte din activitatea de coordonare de la o coaliţie ad-hoc condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein - un pas menit în parte să protejeze, în perspectiva unei posibile reduceri a sprijinului american, dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă, au declarat diplomaţii.
Comentează