DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

LOVITURA de BAROS pentru magistraţii 'pătaţi' - Corupţia din Justiţie REVINE la DNA - Mecanisme suplimentare antiabuz, incluse

DNA

Ministerul Justiţiei a făcut public proiectul de Lege de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie iar anexat la acest proiect a prezentat şi lista motivelor pentru care această structură judiciară nu este oportună.

Potrivit proiectului de lege cercetarea faptelor de corupţie pretins comise de magistraţi va reveni Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar vor exista noi reglementări generale pentru acest gen de cauze.

Astfel, explică MJ se introduc noi mecanisme de contraverificare a unor astfel de dosare care să asigure o marjă şi mai mare împotriva posibilelor abuzuri ce ar putea avea loc.

"În scopul asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Mecanismele propuse, arată MJ, contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv.

Citeşte şi: A venit vremea 'EVALUĂRII' - Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, este acuzat de o asociaţie că a folosit spaţiile Universităţii AIC în spectru politic

"În acest sens, proiectul de lege prevede următoarele soluții:

- punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

- trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului;

- Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării și de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu;

- în caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă;

- dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleși ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri", se mai arată în documentul citat.

Ministerul Justiţiei arată că pentru această revenire dar şi pentru includerea acestor mecanisme de protecţie suplimentară a magistraţilor împotriva unor potenţiale abuzuri este necesară modificare legislaţiei conexe acestei legi.

Proiectul conține și texte privind competența de efectuare a urmăririi penale în cauzele care sunt în prezent de competența SIIJ.

"Conform art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupție, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ceilalți judecători şi procurori, precum și de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii", arată MJ.

"Dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 43/2002 au fost modificate implicit prin Legea nr. 207/2018. Efectul produs de intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018 asupra dispoziţiilor art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002, în sensul restrângerii competenței DNA în cauzele privind infracțiuni comise de magistrați (acestea devenind de competența Secției), a fost reţinut și de Curtea Constituţională, în paragrafele 126-128 ale Deciziei nr. 33/2018 Curtea observând că „. Împrejurarea că, în urma înființării acestei noi structuri cu competențe proprii de investigare, o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competenţele sale legale nu constituie o problemă de constituţionalitate”

Așa fiind, întrucât prin abrogarea Secțiunii 21 din Legea nr. 304/2004 - care instituie competența exclusivă a SIIJ de a efectua urmărirea penală în cauzele privind infracțiuni comise de către judecători și procurori – și în absența unei intervenții legislative exprese, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 comise de către judecători sau procurori ar urma să fie soluționate de alte parchete decât DNA (respectiv de către PCA sau, după caz, de către PICCJ), pentru a reveni la reglementarea anterioară a competenței DNA este necesară o intervenție legislativă care să prevadă expres faptul că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Pentru aceleași argumente, aplicabile mutatis mutandis, se impune o intervenție legislativă expresă și în ceea ce privește competența DIICOT. Astfel, proiectul prevede expres că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului   nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

- Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor răspunderea penală a judecătorilor şi procurorilor operează potrivit reglementărilor din Codul penal şi Codul de procedură penală; împotriva judecătorilor şi procurorilor poate începe urmărirea penală şi se poate pune în mişcare acțiunea penală în condiţiile dreptului comun, însă sunt anumite măsuri procesuale care nu pot fi luate decât cu încuviințarea secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, art. 95 din Legea nr. 303/2004 stabilește în prezent faptul că judecătorii şi procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; în caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reținuți şi supuși percheziției potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția, se mai arată în expunerea de motive.

Trimiteri în judecată îngreunate

"Art. 4 – La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:

(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(5) Trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în proiectul de lege al MJ.

La alt articol MJ notează modificări la Legea 317 din 2004, Legea CSM: "Articolul 42 va avea următorul cuprins:

(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători și magistrați-asistenți, precum și trimiterea în judecată a judecătorilor.

(2) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată, percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.

(3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziția şi reținerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.

(4) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizării în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu și în termen de 15 zile de la primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată. În caz de egalitate de voturi cererea se consideră respinsă.

(5) Dacă cererea de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sau a trimiterii în judecată privește un magistrat membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri."

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.