Premium
Comisia Europeană a declanșat trei proceduri de infringement împotriva României: în domeniul Mediului privind obligația de a aplica legislația europeană de reciclare a navelor și două pe domeniul Pieței Interne, pentru îmbunătățirea ghișeelor unice și facturarea electronică la achizițiile publice.
Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de infringement împotriva Croației, Ciprului, Germaniei, Greciei, Italiei, Portugaliei, României, Sloveniei și Suediei în ceea ce privește obligația acestora de a pune în aplicare integral legislația europeană privind reciclarea navelor, potrivit unui comunicat al instituției.
"Regulamentul UE are ca scop o reciclare a navelor mai ecologică și mai sigură. Principalul obiectiv al regulamentului este de a garanta că navele aflate sub autoritatea UE (care navighează sub pavilionul unui stat membru al UE) sunt reciclate într-un mod sigur și durabil. Este esențial ca statele membre să îndeplinească obligațiile esențiale care le revin în ceea ce privește desemnarea autorităților competente, a administrațiilor și a persoanelor de contact, precum și instituirea unor dispoziții de drept intern referitoare la implementarea acestor norme ale UE și a sancțiunilor aplicabile", explică sursa citată.
Potrivit Comisie, toate aceste obligații trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018, iar statele membre erau obligate să notifice Comisiei desemnările relevante și dispozițiile naționale de implementare până la aceeași dată.
"Cu toate acestea, până în prezent aceste state membre nu și-au îndeplinit obligațiile relevante sau le-au îndeplinit doar parțial. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere tuturor acestor state membre. Statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate trimite un aviz motivat", mai precizează sursa menționată.
Comisia a mai decis să trimită scrisori de punere în întârziere tuturor celor 28 de state membre, solicitându-le să își îmbunătățească ghișeele unice și să pună la dispoziție ghișee unice ușor de utilizat pentru furnizorii de servicii și pentru profesioniști.
"Ghișeele unice contribuie la o piață unică modernă pentru întreprinderi, care trebuie să poată accesa ușor informațiile de care au nevoie și să finalizeze procedurile administrative online. În conformitate cu Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE), statele membre trebuie să instituie ghișee unice pentru a ajuta furnizorii de servicii și profesioniștii să depășească obstacolele administrative din calea accesului la activitățile de servicii. Aceste ghișee unice sunt foarte importante pentru libera circulație a serviciilor în cadrul pieței unice", se arată în comunicatul Executivului european.
În scrisorile de punere în întârziere, Comisia subliniază deficiențele în ceea ce privește modul în care cele 28 de state membre au implementat cerințele pentru ghișeele unice stabilite în Directiva privind serviciile și în Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE), conform comunicatului.
"Scrisorile abordează aspecte legate de calitatea și disponibilitatea online a informațiilor privind cerințele și procedurile relevante pentru furnizorii de servicii și pentru profesioniștii care doresc să își utilizeze drepturile pe piața unică. De asemenea, scrisorile se referă la semne de întrebare privind accesibilitatea și finalizarea online a procedurilor prin intermediul ghișeelor unice, inclusiv pentru utilizatorii transfrontalieri. Acesta este motivul pentru care respectarea Regulamentului UE privind identificarea electronică (910/2014) este de asemenea importantă. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate", mai notează reprezentanții Executivului de la Bruxelles.
La 21 mai 2019, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere către 12 state membre (Cipru, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, România, Slovacia, Slovenia și Spania) care nu au transpus încă normele UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (Directiva 2014/55/UE) sau care au nu au implementat încă standardul european de facturare electronică.
"Până la 17 aprilie 2019, autoritățile publice care efectuează achiziții publice în UE ar fi trebuit să adopte standardul european privind facturarea electronică și să poată primi și prelucra facturi electronice în consecință. Standardul UE contribuie la prelucrarea rapidă și automată a facturilor și a plăților electronice ale societăților, facilitează gestionarea contractelor de către societăți în orice stat membru și sporește atractivitatea achizițiilor publice pentru societăți", potrivit sursei citate.
Comisia mai spuen că pentru a ajuta statele membre în ceea ce privește implementarea noului standard, instituția a investit peste 33 de milioane de euro sub formă de granturi pentru sprijinirea adoptării unor soluții inovatoare de facturare electronică, precum automatizarea de la un capăt la altul, robotică și utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în ceea ce privește facturarea electronică.
"Cele 12 state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită acestora câte un aviz motivat. Între timp, Comisia este pregătită să ajute în continuare statele membre pe parcursul acestui proces", conchide sursa precizată.
