Premium
România a intrat în cutia neagră instituționalizată a lobby-ului.
Cum? Aplicând strategia „uşilor turnante”, semnalată în lucrarea „Machiavelli in Brussels”, prin care persoane plătite bine de companii puternice să le promoveze interesele în interiorul autorităților publice, devin ele însele decidenți publici. Este cazul flagrant al PR-istului OMV Petrom, Răzvan Nicolescu, care este numit din aceasta funcție, de către premierul Ponta, direct ministru al energiei.
Când? Exact în perioada în care expiră clauza celor 10 ani negociați de Năstase în care nu se pot modifica redevențele la petrol și gaze. Exact atunci când se impun decizii vitale pentru România următorilor zece ani cu impact major asupra companiei: renegocierea sistemului fiscal.
Rezultatul? Amânarea blocării redevențelor cu încă un an, dupa alți zece, deși Guvernul Ponta a promis la sfârșitul acestui an un nou sistem fiscal pentru hidrocarburi. Operațiunea a fost săvârșita printr-o ordonanță de urgență și nu a fost rezultatul niciunei dezbateri publice sau parlamentare cu argumente tehnice pe fond.
De pildă, în Franța este o prevedere clară în Codul Penal care interzice acest gen de transferuri al decidenților din companiile private spre administrația publică și invers în același domeniu, fără o perioadă intermediară de minimum 3 ani: aici. Altfel, nu se știe clar interesele cui le apară.
Detalii despre cutia neagră a lobby-ului european găsiți citind această carte:
http://books.google.ro/books/about/Machiavelli_in_Brussels.html?id=wgVf0E9ExdoC&redir_esc=y
PNL cheamă toate partidele parlamentare la o dezbatere tehnică pentru corelarea sistemului general de impozite cu nivelul redevenței și cu impozitele speciale pe hidrocarburi
Redevențele la petrol și gaze și impozitele speciale pe hidrocarburi trebuie corelate cu sistemul general de impozite, cu maturitatea zăcămintelor, cu liberalizarea prețului la gaze și, mai ales, cu interesul românilor. Acum doi ani, Guvernul Ponta a înființat un grup de lucru ministerial (MFP, MEC, ANRM, ANE) pentru a elabora un studiu și opțiunile de politică fiscală în acest sens. FMI și Banca Mondială ne-au stat suport. Este suspectă amânarea dezbaterii publice a studiilor de specialitate și luarea unei decizii ferme la sfârșitul anului 2014, când expiră perioada celor 10 ani în care schema redevențelor a fost blocată de Guvernul Năstase. PNL cheamă toate partidele parlamentare la o dezbatere tehnică pentru corelarea sistemului general de impozite cu nivelul redevenței și cu impozitele speciale pe hidrocarburi.
Iată 4 exemple de anomalii ale unei politici fiscale incoerente, croită în detrimentul românilor, care impun un răspuns ferm din partea Guvernului României, indiferent de culoarea lui politică:
1. România încasează anual la buget cu circa 50 milioane euro mai mult din taxa clawback pe medicamente (circa 330 milioane euro) decât din redevențele aplicate la petrol si gaze (sub 280 milioane euro). La aplicarea taxei clawback producătorilor de medicamente pentru a contribui la finanțarea sistemului public de sănătate, industria farmaceutică a amenințat cu „moartea industriei”. În realitate, industria crește an de an în România. Acum asistăm la același gen de „avertismente” din partea producătorilor de petrol și gaze și reușesc să blocheze creșterea redevențelor într-un stat condus slab de Ponta-Petrescu-Nicolescu.
2. România încasează anual la buget cu peste 15 milioane euro mai mult din taxa pe construcțiile speciale (o anomalie de taxă pe echipamentele de producție care nu ar trebui să existe) decât din redevențele aplicate la petrol și gaze. De pildă, dacă statul român ar recupera prejudiciul estimat de procurori la Lukoil din evaziune fiscală, bugetul ar beneficia de o sumă echivalentă cu taxele colectate din redevența de petrol și gaze într-un an. Câte astfel de oportunități ratate mai sunt din evaziunea fiscală estimată la 16% din PIB?
3. România estimează în acest an că va încasa la buget din impozitul pe normele de venit aplicate agricultorilor cu peste 13 milioane euro mai mult decât din taxa specială pentru exploatarea resurselor naturale. Cumulând taxa specială din exploatarea resurselor naturale cu taxa pe venituri suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale obținem venituri estimate la buget de sub 100 milioane euro, de două ori mai mult decât impozitul pe venitul agricultorilor.
4. România a încasat din rovignetă, taxe de pod şi taxe de autostradă sume de aproape 5 ori mai mari decât din redevențele aplicate la petrol și gaze.
Românii, agricultorii și producătorii de medicamente sunt buni de plată pentru statul român, dar companiile petroliere sunt păsuite cu încă un an, după alți zece. De fapt, atitudinea suspectă a premierului, a miniștrilor de Finanțe și de Energie acoperă cea mai lungă noapte a Guvernării Ponta, ce depășește doi ani. Imediat ce a preluat guvernarea, Premierul Ponta susținea că are de gând ca ”în perioada imediat următoare, să modifice sistemul redevențelor, pentru că în România avem o medie de 4%, în condițiile în care media europeană este peste 20%...” (mai 2012). I-au trebuit însă doi ani, nu ca să stabilească un nou sistem al redevențelor, ci ca să mai amâne obligația Guvernului cu încă un an. Acum afirmă că „nu le poate modifica peste noapte”.
Iată dovada distanței dintre vorbele și faptele lui Ponta, o distanță ca de la cer la pământ:
Ponta, mai 2012 – ”Am de gând ca, în perioada imediat următoare, să modificăm sistemul redevențelor, pentru că să ai în România o medie de 4% în condițiile în care media europeană este peste 20%... Nu pot avansa încă o cifră până nu o stabilesc”, a explicat Victor Ponta, în emisunea ”După 20 de ani” difuzată de PRO TV: http://www.avocatura.com/stire/4151/guvernul-va-modifica-nivelul-redeventelor-in-sectorul-energetic.html
Ponta, decembrie 2014 - Ponta justifică amânarea cu un an a modificării redevenţelor: „Nu le pot schimba peste noapte“: http://www.zf.ro/eveniment/ponta-justifica-amanarea-cu-un-an-a-modificarii-redeventelor-nu-le-pot-schimba-peste-noapte-13698826
Ministrul Energiei se simte lezat de acuzația de trădare. Poate face dovada contrară, dacă nominalizează cu nume și prenume cine se face vinovat de amânarea cu încă un an a noului sistem fiscal pentru hidrocarburi. Altfel, rămâne cum am stabilit: un trădător.
