Magistrații din Mureș susțin că modificările aduse OUG 7 prin OUG 12 ignoră voturile a mii de judecători și procurori

Aproximativ 40 de procurori şi judecători au protestat, luni seara, în faţa Palatului de Justiţie din Târgu Mureş, pe motiv că modificările aduse OUG nr. 7/2019 prin OUG nr.12/2019 "ignoră voturile a mii de magistraţi", exprimate în cadrul adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor, potrivit agerpres.ro.

Citeste si Se caută înlocuitor pentru Claudiu Manda - Comisia de control al SRI urmează să prezinte raportul privind ANI

"Modificările aduse OUG nr. 7/2019 prin OUG nr.12/2019 ignoră voturile a mii de magistraţi, exprimate în cadrul adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul luării de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispoziţiilor din legile justiţiei şi ordonanţele de urgenţă subsecvente, precum şi revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar. (...) Nu există niciun fel de colaborare şi nu se înţelege cât de tare este bulversată activitatea parchetelor şi a instanţelor. (...) Presiunile care se pun prin aceste ordonanţe care apar peste noapte, fără să putem controla în vreun fel efectele, bulversează foarte mult activitatea magistraţilor", a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighişoara, Alma Maria Dundev.

Potrivit procurorului, lipsa unui dialog real cu judecătorii şi procurorii a determinat mii de magistraţi să protesteze în ţară sub diverse forme, de la suspendarea şedinţelor de judecată, până la ieşirea pe treptele instanţelor şi parchetelor şi aceste proteste vor continua.

Judecătorii susţin că prin OUG 7 nu se vor putea lua niciun fel de hotărâri de colegiu, în care să se interpreteze legea în cazul neclarităţilor. "Efectiv au blocat activitatea. CSM nu are voie să dea aceste interpretări, adică dacă avem o lege neclară, rămâne neclară", susţin judecătorii.

Magistraţii au arătat că protestele nu au legătură cu susţinerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, scopul lor fiind acela de a contribui la menţinerea statului de drept în România, pentru care independenţa justiţiei este esenţială.

În opinia magistraţilor prezenţi la protest, delimitarea de aceste manifestări a celor 61 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de curţi de apel şi de tribunale, care reprezintă doar 1,3% din judecătorii din România, este un demers nesemnificativ, care nu are influenţă asupra majorităţii judecătorilor şi procurorilor din România, întrucât aceştia au vorbit în nume propriu, neavând mandate de reprezentare din partea adunărilor generale.

Protestatarii susţin că, spre deosebire de cei 61 de preşedinţi şi vicepreşedinţi de curţi de apel şi tribunale, demersul lor este susţinut de decizii ale adunărilor generale ale instanţelor şi parchetelor.

Aceştia spun că protestele vor înceta doar atunci când Guvernul va elimina limitările adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor, va abroga dispoziţiile referitoare la înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, va renunţa la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii etc.