Mai este timp pentru înființarea de partide politice?

Grupul de inițiativă pentru înființarea partidului politic Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acțiune <A.C.A.S.Ă> este nemulțumit de întârzierea înregistrării sale la Tribunalul București, fapt care îl împiedică să participe la alegerile locale. A.C.A.S.Ă nu este, însă, singurul partid cu probleme. Multe partide vor pierde șansa de a depune candidați la alegerile locale din motive birocratice.

În urma acestei întârzieri acuzată de A.C.A.S.Ă au fost depuse sesizări la Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. De asemenea, inițiatorii anunță că vor informa ambasadele SUA și ale statelor UE „cu privire la realitatea din justiție”, vor cere Comisiei Europene în cadrul MCV, să monitorizeze puterea judecătorească și „nu numai politicienii” și vor informa Președintele, Guvernul și CSAT.

Deși Legea partidelor, în varianta nouă, nu prevede condiții foarte dure pentru înregistrarea unui partid, realitatea birocratică este mai complicată, înființarea unui partid fiind comparabilă cu înființarea unui ONG sau a unei firme.

Documente, documente

Un Ghid pentru înființarea unui partid și participarea în alegeri recomandă celor care doresc să înființeze un partid următoarele categorii de documente:

Documente prevăzute la „art. 19, alin. 3 din Legea partidelor politice 14/2003":

cererea de înregistrare;

statutul partidului, inclusiv semnul electoral/permanent (vezi și 10);

programul partidului (...);

actul de constituire;

declarație privitoare la sediu şi la patrimoniu;

dovada deschiderii contului bancar.

„Celelalte documente prevăzute de lege”:

o listă a membrilor fondatori (art 19), cu semnăturile acestora (conform modelului), însoțită de

o declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor (art 19, alin. 2);

copii ale actelor de identitate ale membrilor fondatori (art 6);

declarații pe propria răspundere ale membrilor partidului, din care să rezulte că nu au calitatea de membru al unui alt partid politic (art 8, alin. 4);

cazierul judiciar al membrilor fondatori, din care să rezulte (conform art 7) că sunt cetățeni cu drept de vot (ar putea atrage opoziția procurorului de ședință, dacă aceste persoane au fost condamnate pentru infracțiuni care atrag restrângerea drepturilor electorale);

taxa de timbru de 300 de lei (art 12, lit. a) din OUG 80/2013).

Despre aceste documente, Centrul pentru Inovare Publică afirmă că:

„Legea partidelor politice, la art. 18, prevede explicit o listă cu documente ce ar trebui depuse. Dar din analiza altor articole ale legii, Tribunalul a conchis că sunt necesare și documente suplimentare, respectiv cazierul judiciar și declarații pe proprie răspundere că nu fac parte din alte partide ale membrilor fondatori. În special obținerea cazierului este mâncătoare de timp. Petenții nu au de unde afla oficial de această cerere. Află fie la Tribunal, fie, în cazurile fericite, de la alți fondatori ai unor partide.”

În plus, Ghidul recomandă „pentru orice eventualitate":

cazierul fiscal al membrilor fondatori, din care să rezulte că nu au datorii la bugetul de stat (ar putea atrage opoziția procurorului de ședință, dacă aceste persoane nu prezintă suficientă încredere pentru obținerea rambursărilor sau subvențiilor);

actul sau contractul prin care puteți dovedi existența sediului, respectiv dreptul de proprietate sau dreptul de folosință asupra sediului, însoțit de

acordul scris al vecinilor, dacă este cazul (de exemplu, dacă este un apartament dintr-un bloc de locuințe);

adeverințe medicale ale membrilor fondatori, echivalente celor din care rezultă că aceștia sunt apți de muncă (deci își pot asuma responsabilitățile asociate cu deciziile pe care urmează să le ia în cadrul partidului).

Lege vs. realitate

Nu toate grupurile de inițiativă au reușit să respecte în timp util toate cerințele.

Conform unei monitorizări făcute de Centrul pentru Inovare publică, din 101 cereri depuse, doar 14 partide au fost înregistrate. De asemenea, termenul maxim de 30 de zile a fost respectat în doar cinci cazuri.

Desigur, partidelor le rămân opțiunii ocolitoare cum ar fi să depună candidați „independenți” sau să candideze pe listele altor partide care ar fi de acord să le le împrumute „de formă” personalitatea juridică. Dar, oare, asta dorim de la noile partide? Acesta este „spiritul legii"?