Motivatia ordinii nu e importanta institutiei (Presedintele fiind seful statului, deci avand functia formala suprema in stat), ci calendarul electoral: dupa alegerile europene din mai (europarlamentarilor dedicandu-le primul episod din serie - http://www.stiripesurse.ro/managementul-asteptarilor-politice-europarlamentarii/ ) urmeaza marea batalie a anului, in noiembrie, alegerea viitorul Presedinte al Romaniei.
In managementul asteptarilor politice cu privire la Presedinte sunt importante urmatoarele: cadrul constitutional si interpretarile ulterioare ale Constitutiei de catre Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR); respectiv practica institutionala si inter-institutionala, care dau masura puterii informale a institutiei. Aceasta putere informala e importanta, caci ea da miza politica: dupa doi presedinti "cuminti", Ion Iliescu si Emil Constantinescu, am avut un presedinte "jucator", care a dat sentimentul ca domina fara probleme restul arenei politice, in special in dauna institutiei primul ministru. In acest context, e foarte probabil ca viitorii aspiranti la fotoliul de la Cotroceni sa vrea sa fie si ei "jucatori", sa isi incordeze muschii periodic ca sa arate lumii cine e "taticul adevarat al natiunii"; simetric, posesorii de moment ai puterii la Palatul Victoria vor incerca sa aiba o personalitate cat mai slaba la Cotroceni, pentru a nu mai fi blocati periodic.
Inca o mentiune inainte de a trece la analiza competentelor: dupa Constitutia din 2003 nu mai avem coincidenta intre mandatul Presedintelui si cel al Parlamentului - Presedintele e ales pentru 5 ani, Parlamentul (si Guvernul sustinut de majoritatea din Parlament) pentru 4. Asta duce inevitabil, periodic, la un fenomen numit "coabitare", in care un Presedinte de o culoare politica "coabiteaza" institutional cu un Premier de alta culoare politica. Experienta politica din alte state, precum Franta pana la modificarea constitutionala din 2002 (cand s-a revenit la acelasi mandat: 5-5 ani pentru Presedinte si Parlament, dupa 40 si ceva de ani de mandat diferentiat 7-5 ani Presedinte - Parlament) ne arata ca Presedintele si Premierul se angajeaza intr-un razboi de transee in timpul coabitarii. Practic, timp de 3 co-abitari, Presedintele francez a incercat sa supuna, uzeze si sicaneze Premierul din alt partid, lucru care s-a constatat si la noi in perioada 2007-2008, si 2012-2014; scopul e readucerea unei majoritati favorabile Presedintelui si implementarea unei viziuni similare de guvernare (sau simetric, un nou presedinte, favorabil majoritatii parlamentare).
Sa vedem insa atributiile formale ale Presedintelui Romaniei. Rolul lui e sa reprezinte statul roman, sa fie garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza de asemenea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Alegerea Presedintelui se face prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate, care pot fi succesive. Interesant in context post-Crimeea e ca mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa (Articolul 83 - Constitutia Romaniei). In ceea ce priveste incompatibilitatile si imunitatile, in timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid, lucru care in practica se dovedeste inoperant caci Presedintele va favoriza de facto, ca prezenta sau mesaje, partidul sau de origine sau un partid nou pe care vrea sa il creasca. La capitolul "actele Presedintele", el - sau ea pe viitor - emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
In ceea ce priveste politica interna, Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Acest lucru a facut ca Presedintele sa incerce sa traga de timp in negocierea unei majoritati favorabile siesi in cazul in care coalitia -viitoare- guvernamentala nu avea o majoritate clara; in decembrie 2012, Basescu nu a avut marja, caci USL avea o super-majoritate constitutionala. De asemenea, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. In baza unei decizii CCR (in cazul nominalizarii la justitie a Noricai Nicolai), Presedintele "poate refuza, o singura data, motivat, propunerea premierului de numire a unei persoane in functia vacanta de ministru iar premierul este obligat sa propuna o alta persoana". In acelasi timp, daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea revoca si numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobarii Parlamentului acordată la propunerea primului ministru (Articolul 85 din Constitutie).
Important, Presedintele Romaniei nu îl poate revoca pe primul-ministru. Periodic, dincolo de dialogul institutional cotidian - sau lipsa lui uneori -, Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita. Important este si faptul ca Presedintele poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii. Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa, conform art. 87 din Constitutie, ceea ce nu bucura neaparat premierul, presedintele fiind in consecinta invitat rar (si mai ales daca se auto-invita) sau deloc.
Presedintele poate influenta masiv agenda publica, daca vrea, poate crea stiri pe banda rulanta. Are in acest sens si platforme; Presedintele adreseaza de exemplu Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii. Are totodata si parghii in relatia legislativa cu Parlamentul: promulgarea legilor. Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei iar promulgarea se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire. Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii. Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea. (Articolul 77)
De asemenea, in lupta pentru formarea unei majoritati, Presedintele are la dispozitie dizolvarea Parlamentului. Astfel, dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura; in cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură data si nu poate fi dizolvat în ultimile sase luni ale mandatului Presedintelui si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta. (Articolul 89)
Un rol foarte important are Presedintele in materie de politica externa. Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Totodata, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Desi afacerile europene devin, prin implicatiile lor, mai degraba "interne", perceptia cu privire la summiturile UE de la Bruxelles ramane una de politica externa. In acest context, CCR a transat disputa participarii la Consiliile Europene in defavoarea primul ministru: la Bruxelles ne reprezinta Presedintele.
Alte atributii cheie ale Presedintelui sunt cele din domeniul sigurantei nationale. Presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Tarii. El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Tot in context post-Crimeea e de remarcat ca in caz de agresiune armata impotriva tarii, seful statului ia măsuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Preşedintele este cel care instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Puterea in domeniul securitar se reflecta si in domeniul informational, la Cotroceni existand Comunitatea Nationala de Informatii, o institutie cheie pentru cel sau cea care vrea sa inteleaga cu ce tara are de a face.
De asemenea, Presedintele poate influenta marile decizii sociale si controla agenda publica prin convocarea de referendumuri: Presedintele, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national. Prin coincidenta datei referendumului cu alegerile "normale" se poate deraia agenda acestora in sensul dorit de presedinte. Nu in ultimul rand, Presedintele numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege (un domeniu cheie fiind cel al justitiei, o miza importanta a ultimilor ani), dar si acorda gratierea individuala (o miza la fel de mare, avand in vedere efectele justitiei).
Nominalizarile in pozitii cheie, reprezentarea externa, posibilitate de a bloca sau de a accelera "sistemul" prin parghii sau platforme, oportunitatea de a seta agenda publica si de a avea acces la informatii cheie, si, nu in ultimul rand, posibilitate de a gratia, fac din Presedinte cheia de bolta a sistemului politic romanesc si cea mai ravnita pozitie in stat in momentul de fata. Ca Premier imparti resurse si guvernezi, dar ca Presedinte poti sa te distrezi cu Premierul. Despre Primul Ministru insa, in episodul urmator.
Comentează