Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Martorul DNA care desfiinţează apărările celor din dosarul Belina a vorbit în faţa judecătorului - Ce a spus în faţa instanţei

captura youtube
Lacul Belina

Tribunalul București a audiat marți, într-o ședință care a durat șase ore, primii patru martori din dosarul Belina, caz în care este judecat fostul vicepremier Sevil Shhaideh, actual consilier al premierului Viorica Dancilă, potriviti ZIARE.com.

Judecătorul Bogdan Alexandru Dari a reiterat că termenele în acest caz vor fi de două săptămâni și a stabilit un calendar pentru audierea martorilor la următoarele două termene, pe 8 și 22 octombrie.

Citeşte şi: DOCUMENT - Numele violatorilor, tâlharilor, pedofililor vor fi secrete pentru public după ce CSM a implementat noul Ghid pentru presă

Toți inculpațîi au fost prezenți marți în sala de judecată, printre aceștia: fostul vicepremier al României, Sevil Shhaideh (actual consilier al premierului Viorica Dancilă), fostul președinte al CJ Teleorman și fost deputat PSD, Adrian Gâdea (în prezent secretar de stat în Ministerul Dezvoltării), și Ionela Stoian, fost director în cadrul Ministerului Dezvoltării.

La termenul de marți au fost audiați patru martori, angajați în diverse instituțîi publice, implicați în procedura de adoptare a hotărârii de guvern prin care insula Belina și brațul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, proprietate a statului, au trecut din administrarea Ministerului Mediului - prin Apele Române, în administrarea CJ Teleorman.

La câteva zile de la acest transfer, insula și brațul au fost închiriate firmei Tel Drum și transformate în locul favorit de pescuit al fostului lider PSD, Liviu Dragnea.

"Vegetația era sălbatică"

Una dintre cele mai interesante declarațîi le-a dat Emilian Cîrjan, care din 2006 lucrează în funcția de șef birou la Sistemul de Gospodărire a Apelor din Teleorman, subordonată Administrației Naționale "Apele Române".

Declarația acestuia este importantă, pentru că el a demontat o parte din apărările celor implicăți în acest dosar, respectiv că brațul Pavel este colmatat, iar insula Belina nu mai face parte din albia minoră a Dunării: "Consider că și în prezent brațul Pavel comunica cu Dunărea, la un nivel ridicat al fluviului".

El a povestit că în perioada 2011-2012 a făcut mai multe controale în aceste perimetre, iar în zona există o exploatare de balast. Balastul era rezultat ca urmare a lucrărilor de dragare a brațului Pavel, care s-au făcut înainte de 1989. El a explicat că în mijlocul insulei era o baltă, iar vegetația era sălbatică.

"Balta din mijlocul insulei era alimentată cu apă prin pânză freatică. Brațul era alimentat în mod natural, prin depășirea pragurilor de aluviuni din amonte și aval. Insula cu cele 277 ha era o adevărată junglă. Plină de vegetație spontană. Balta era în mijlocul ei. În 2012, erau două drumuri de acces pentru a ajunge la depozitele de balast. Am avut dificultăți pentru a ajunge acolo", povestește Cîrjan.

Clădirile construite pe insulă

Anul acesta, specialistul de la Apele Române a revenit din nou la Belina. El a observat că pe insula fuseseră ridicate mai multe imobile, în perioada în care ea a fost în administrarea societățîi Tel Drum.

Citeşte şi: Bătăuşii de la semafor din Capitală au fost reţinuţi de anchetatori - Ce au găsit procurorii în casele lor

Potrivit DNA, Liviu Dragnea ar fi fost principalul beneficiar al acestor amenajări, iar insula Belina era locul unde ex-liderul PSD venea alături de prieteni sau colegii de partid.

"Am fost în acest an acolo, am observat că insula era îngrijită, iar vegetația era tăiată. Am văzut și construcțîi. Am observat că s-a făcut un drum de acces în jurul lacului, realizat cu balast local, pe malul stâng al brațului Pavel erau construcții din pal, niște vagoane de lemn. Mai erau niște debarcadere din lemn, construcțîi provizorii și o construcție definitivă cu fundație. Era o clădire cu parter și un fel de pod mai ridicat," povestește Cîrjan.

Martorul a dat detali și despre heliportul improvizat pe insula. "Era și o platforma de ciment, pentru că acolo nu crește vegetația, dar este exagerat să îi spui heliport, care implică multe dotări - de lumina, de dirijare - care nu sunt la fără locului. Aceste construcțîi nu erau pe insula înainte de închirierea din anul 2012", precizează Cîrjan.

Martorul a precizat că brațul Pavel în acest moment este un braț mort, pentru că pe el nu mai curge Dunărea, din cauza unui baraj construit pe mijlocul acestuia, pe unde s-a construit un drum care duce pe insula, și a faptului că nu a mai fost dragat.

Totuși, dacă Dunărea crește, acesta ar putea fi inundat și ar putea comunica cu fluviul.

Potrivit unor suspiciuni DNA, unele dintre lucrările realizate de Tel Drum pe acest braț au avut că scop inclusiv colmatarea acestui braț.

Ancheta a dezvăluit că toate construcțiile sunt ilegale, nu au autorizații, avize și prin construirea lor nu se respectă dispozițiile contractelor încheiate cu Administrația Națională Apele Române și preluate apoi de către CJ Teleorman.

Potrivit acuzațiilor, fostul ministru al Mediului, Rovana Plumb, a promovat HG 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificatie ale insulei Belina și brațului Pavel, în sensul că, pe hârtie, se elimina apartenența acestora la bazinul hidrografic al Dunării.

Astfel s-ar fi creat aparență că trecerea lor în administrarea CJ Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern. Acuzațiile în cazul Rovanei Plumb au fost clasate, deoarece Parlamentul a votat împotriva ridicării imunității.

"Aparțin albiei Dunării"

Audiat la tribunal, Cîrjan este ferm: "Insula Belina și brațul Pavel sunt și înregistate din punct de vedere juridic că obiective cadastrale aparțînând albiei minore a Dunării".

Potrivit acestuia, pentru a se face schimbarea acestui statut, este nevoie de o comisie.

"Stabilirea limitei albiei minore a unui fluviu nu este simplă, presupune o operațiune complexă, se stabilește de o comisie mixtă, din care fac parte hidrologi, autoritățile publice locale, specialiști de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, și alte persoane din vecinătăți - în cazul de aici era administrația locală. Niciodată nu ne-am pus problema că aceste bunuri nu ar aparține albiei minore a Dunării. Ele sunt bunuri din albia minoră. Nu este de competență mea să mă pronunț asupra HG-ului ( 858/2013- n.red.)", a mai declarat Emilian Cîrjan.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.