Armata a ieşit pentru prima dată din atitudinea sa rezervată vineri, pentru a-i cere preşedintelui Viktor Ianukovici ''măsuri de urgenţă''. Această declaraţie a relansat temerile privind introducerea stării de urgenţă, în timp ce regimul se confruntă cu o contestare fără precedent de peste două luni, în cursul cărora violenţele dintre manifestanţi şi forţele de ordine s-au soldat cu patru morţi şi 500 de răniţi, potrivit unor bilanţuri oficiale.
Până în prezent, armata a rămas neutră, cum de altfel a procedat şi în timpul Revoluţiei Portocalii din 2004, care a înlăturat regimul din acea vreme şi a adus în locul lui unul proocidental.
În opinia expertului militar Valentin Badrak, ''va fi aproape imposibilă instaurarea stării de urgenţă'', din cauza stării de spirit a militarilor.
''Armata este într-o stare deplorabilă. Militarii nu beneficiază de protecţie socială. Ei ştiu că armata nu reprezintă o prioritate pentru stat. Bugetul destinat armatei continuă să scadă, fiind mai mic decât cel alocat poliţiei'', a declarat pentru AFP Badrak, directorul Centrului de cercetări privind armata, demilitarizarea şi dezarmarea din Kiev.
Armata este eteroclită: generalii care au făcut carieră în epoca sovietică sunt înainte de toate ''gata să îndeplinească orice ordin'', afirmă Badrak. Dar ei ştiu că 'armata este pe un drum lateral şi că ei nu vor fi recompensaţi'', a adăugat expertul.
Ofiţerii, care câştigă echivalentul a 300 de euro, ''precum casierele de la supermarket'', sunt plini de amărăciune faţă de putere.
În ce priveşte soldaţii, care au crescut într-o Ucraină postsovietică, ei ''fac parte din generaţia celor care împărtăşesc idealurile Maidanului'', numele ucrainean al Pieţei Independenţei care simbolizează contestarea, declară expertul citat.
În opinia lui Serghei Zgureţ, un alt expert militar, declaraţia de vineri nu angajează decât ierarhia Ministerului Apărării şi Statul Major, ''care îşi arată astfel loialitatea faţă de preşedinte''. ''Militarii sunt divizaţi'', a adăugat el.
Fără să precizeze ce măsuri de urgenţă doresc militarii, ministrul Apărării, Pavlo Lebedev, şi şeful Statului-major, Volodâmir Zamana, şi-au nuanţat sâmbătă poziţia, insistând mai degrabă asupra unei ''reglementări paşnice'' a crizei politice.
Generalul Zamana a subliniat într-un comunicat că ''nimeni nu are dreptul să utilizeze forţele armate pentru a limita drepturile cetăţenilor''.
La rândul său, ministrul Lebedev a spus că militarii doresc ''o reglementare paşnică pentru a evita o baie de sânge''. În opinia sa, acţiunea preşedintelui Ianukovici este susţinută de ''o majoritate zdrobitoare, respectiv 87% din efective''.
Fostul ministru al Apărării şi opozant Anatoli Griţenko afirma săptămâna trecută pe blogul său că militarii ucraineni au fost de fapt constrânşi să-şi pună semnătura pe ''apelul preşedintelui'' sub ameninţarea că vor fi demişi. El şi-a exprimat satisfacţia că mulţi dintre ei au refuzat să facă acest lucru.
''Dacă e să credem cifrele ministrului Lebedev, 13% nu susţin scenariul forţei împotriva manifestanţilor. Ţinând cont de presiunea exercitată de către ''ţar'' (Viktor Ianukovici, n.r.), este un bun rezultat într-o structură conservatoare cum este armata'', a conchis Griţenko.
AGERPRES
