Premium
Ministerul Agriculturii amână normele de aplicare a legii risipei alimentare până la sfârşitul anului. Între timp, un grup de lucru va redacta un proiect de act normativ care să fie aplicabil atât juridic, cât şi tehnic, se arată într-un punct de vedere publicat pe site-ul Ministerul Agriculturii, informează Mediafax.
“Legea în actuala formă este inaplicabilă! Face mai mult rău decât bine! Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanţii sectorului agroalimentar şi întâlnirilor de lucru cu specialiştii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la Lgea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare”, se arată în informaţiile postate pe site-ul ministerului.
În punctul de vedere al Ministerului Agriculturii se dau câteva exemple privind articole din Legea 217/2016, arătându-se astfel mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ.
Sorin Grindeanu, pe urmele lui Klaus Iohannis: Cu ce lider se vede premierul
“Prin urmare concluzia a fost că legea, nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere. În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât şi tehnic”, se arată în punctual de vedere al Ministerului Agriculturii.
Halep, mesaj EMOȚIONANT pentru mama sa, după victoria de la Roland Garros
Propunerea legislativă prevede că alimentele vor fi donate către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale, în baza unui contract semnat între agenţii comerciali şi persoanele juridice respective.
Încălcarea prevederilor prezentei legi ar urma să fie sancţionată cu amenzi contravenţionale cuprinse între 1.000 şi 10.000 de lei. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
