Fermierii care au înregistrat pierderi din cauza secetei la culturile însămânțate în primăvară vor primi despăgubiri de la bugetul de stat în mod diferenţiat, însă numai după ce vor fi finalizate evaluările făcute de comisiile constituite pe lângă prefectură. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat în urma discuțiilor cu fermierii că perioada de influenţă a secetei nu s-a încheiat, astfel că nu poate fi făcut încă un inventar exact al pagubelor înregistrate de agricultori. Șeful de la Agricultură a precizat că, în prezent, există o evaluare parțială a culturilor afectate de secetă realizată de comisiile inspectoratelor pentru situații de urgență, însă ea va fi făcută publică abia după ce se va finaliza recoltatul și se va ști exact ce pierderi de producție s-au înregistrat pe fiecare cultură, relatează Puterea.
„Evaluarea respectivă am primit-o de la majoritatea judeţelor, dar nu este finală, ea probabil va fi finală odată cu încheierea campaniei de recoltat, pentru culturile care sunt cele mai afectate. Culturile de primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui, probabil vor fi afectate de secetă într-un anumit procent. Vom încerca să identificăm, în funcţie de pierderile pe care le vor avea fermierii, să identificăm suprafeţele respective, fermierii respectivi şi pierderea pe fiecare fermier în parte, astfel încât să intervenim cu despăgubiri, în limita permisă de bugetul de stat şi în funcţie de pierderile pe care le-a suferit fiecare fermier”, spune Constantin. Pentru fermierii mici care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafaţa cultivată vom interveni cu un ajutor de la bugetul de stat sub forma unei scheme de minimis, iar schema de minimis va fi legiferată prin Hotărâre de Guvern în cursul lunii septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetară, în funcţie de resursele financiare pe care le va primi Ministerul Agriculturii, să fie şi acordate aceste despăgubiri.
În ceea ce priveşte fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie ceva mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.
„Estimăm că răspunsul Comisiei Europene - pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat - va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că vom primi. Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.
Producţia de grâu şi orz, uşor mai mare decât anul trecut
Ministrul Agriculturii a precizat că, în ceea ce priveşte culturile însămânţate în toamna lui 2014, şi pentru care s-a încheiat campania de recoltat, acestea nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei. De exemplu, la culturile de grâu şi orz, rezultatele sunt uşor mai bune decât în 2014. Astfel, dacă în anul 2014, producţia medie de grâu la hectar a fost de 3,64 de tone, în anul 2015 este de 3,68 de tone, iar cantitatea recoltată, potrivit celor mai recente date, este de 7,5 milioane tone, comparativ cu anul 2014, când a fost de 7,4 milioane tone. De asemenea, la orz, producţia medie la hectar a fost în acest an de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de 3,8 tone la hectar, cantitatea totală recoltată fiind de 1,051 milioane tone. Pentru rapiţă, producţia la hectar a avut de suferit, înregistrându-se o producţie mai mică, de 2,36 tone la hectar, comparativ cu 2,57 tone în anul 2014.
Ministrul Agriculturii a precizat totodată că, probabil, fiecare fermier va înregistra pierderi, însă la culturile de primăvară, nu la cele de toamnă. „Sunt pierderi, vremea afectează culturile, afectează agricultura şi probabil că, pe ansamblu, vor fi pierderi la fiecare fermier, dar pe culturile de primăvară, şi nu pe culturile de toamnă. Facem tot posibilul astfel încât campania de toamnă să se deruleze în condiţii bune. Am agreat împreună cu fermierii ca până la sfârşitul lunii august să încercăm să acordăm acele adeverinţe pe baza cărora să poată să înceapă să-şi contracteze creditele de care au nevoie pentru a începe campania de toamnă. Şi vom face tot posibilul ca începând din 16 octombrie să plătim avansul la plata pe suprafaţă care se cuvine din partea Comisiei Europene, aşa cum am făcut în ultimii trei ani”, a precizat şeful de la Agricultură.
Agricultorii, păgubiţi
La rândul lor, reprezentanţii agricultorilor, ale căror culturi au fost grav afectate de secetă în ultimele luni, s-au declarat nemulţumiţi de faptul că evaluările pagubelor din teren durează, dar şi de faptul că banii alocaţi pentru sistemul de irigaţii nu ar fi fost cheltuiţi în mod potrivit. În plus, aceştia sunt nemulţumiţi şi de faptul că nu ştiu încă ce despăgubiri vor primi. „E adevărat că domnul ministru (al Agriculturii, Daniel Constantin, n.r.) deţine o statistică a producţiei totale a României, numai că noi, agenţii economici, privim lucrurile astea prin recuperarea cheltuielilor. Or, an de an, cheluielile cresc. Iar anul acesta procentul de recuperare este mult mai mic decât anul trecut. Şi atunci când noi vă dăm câte o ştire ne raportăm la situaţia financiară. Legat de irigaţii, nu aş vrea să ne întoarcem în urmă, dar pe timpul răposatului, problema irigaţiilor era o problemă de CSAT. Nu poţi să stai indiferent în ceea ce priveşte alimentaţia poporului. În ultimii 25 de ani majoritatea guvernelor s-au străduit să distrugă acele sisteme de irigaţii, iar acum se fac eforturi foarte mari dând o cifră care să ne satisfacă în a pune pe picioare acel sistem de irigaţii, care ajunge la câteva zeci de miliarde, lucru care este imposibil pentru România”, a afirmat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Acesta a mai spus că agricultorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă în următoarele zile.
„Un lucru la care am găsit înţelegere la minister ca acea evaluare care se face în teren să se facă pe fermier şi nu cum era procedeul înainte, pentru o anumită zonă, într-un anumit procent, pentru că sunt situaţii diferite de la fermier la fermier, de la exploataţie la exploataţie. În situaţia aceasta poţi face şi o evaluare corectă a pierderilor pe care le-am avut. Ce-i drept şi nu ne mulţumeşte e că durează. Şi noi avem nevoie de acele resurse. Nu ştim la ora aceasta la cât vor ajunge. Deci nu am putea spune că vom fi despăgubiţi cu 100, cu 200, cu 300 sau cu 1.000 de euro pe hectar. Nu ştim pentru că nici nu s-a terminat evaluarea din teren, evaluare care, dacă vrei să o faci cât mai corectă, duce până la recoltare. E un lucru destul de complex”, a declarat Baciu. La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că cele mai afectate sunt exploataţiile medii, pe care fermierii încearcă să le consolideze. „Oricum, România şi fermierii români au un deficit de competitivitate raportându-ne la subvenţiile pe care le încasăm faţă de fermierii din UE. Cu siguranţă avem secetă în România. Eu sunt nemulţumit de modul în care funcţionează filierele de produs în România şi în care traderii, care deţin peste 51% din capacităţile de depozitare înţeleg să creeze un parteneriat cu fermierul şi să-şi împartă profitul pe filiera de produs. Nu am fost capabili în 25 de ani să reabilităm un sector de irigaţii în care se pare că am cheltuit undeva la 2,8 miliarde de euro şi dacă am fi ştiut să le cheltuim altfel ar fi arătat suprafaţa agricolă a României”, a spus Dumitru.
Sistemul de irigaţii este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.
Preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, spunea la începutul lunii august că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an şi a cauzat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, lucru care va majora preţurile produselor româneşti, în perioada următoare. Porumbul este cea mai afectată cultură, însă seceta a adus prejudicii şi altor culturi precum cele de soia, grâu, rapiţă, de floarea-soarelui, dar şi legumelor.
„Cultura porumbului este cea mai afectată începând de la 30-50% până la 100%. În Moldova sunt suprafeţe imense afectate 100%“, a afirmat atunci preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
