Premium
Ministerul Culturii a deplâns marţi moartea scriitorului Dumitru Radu Popescu, subliniind că acesta a fost "un colos" al literaturii române.
"Un alt colos al literaturii române a plecat dintre noi: Dumitru Radu Popescu a murit ieri, 2 ianuarie 2023. Prozator, poet, dramaturg, eseist, scenarist şi membru titular al Academiei Române, a fost unul dintre cei care prin munca sa de-o viaţă a contribuit la ţesătura fină ce conturează cultura română. În urma sa a rămas o operă monumentală, o cărămidă importantă pusă literaturii române şi universale. Ne revine datoria sfântă de a-i cinsti memoria şi de a ne asigura că generaţiile viitoare îi vor deschide cărţile pentru lectură şi învăţare. Dumnezeu să îl odihnească în pace!", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Culturii.
Reprezentanţii ministerului au evidenţiat că D.R. Popescu rămâne unul dintre marii creatori ai perioadei actuale, dar şi de dinainte de 1989, potrivit Agerpres.
"D.R. Popescu rămâne un exemplu de conduită, un scriitor la care, într-o perioadă pe care nu o putem ignora, esteticul a devenit posibil, prin izgonirea în formalitate a tiparului ideologic. Astfel, nuvelele sau romanele sale - acestea din urmă comparate cu cele ale scriitorilor latino-americani aparţinând realismului magic - nu rămân doar reflexii ale unei societăţi măcinate, ci sunt vii şi astăzi, când realitatea cărora se împotriveau e de mult suspendată. D.R. Popescu rămâne, dincolo de funcţiile sale administrative sau politice, unul dintre marii creatori ai perioadei actuale, dar şi de dinainte de '89, când libertatea era posibilă prin marea literatură ce s-a opus şi continuă să se opună gândirii tipizate, confiscării adevărului", se mai menţionează în mesajul Ministerului Culturii.
Scriitorul şi academicianul Dumitru Radu Popescu a decedat, luni, la vârsta de 87 de ani.
Născut la 18 august 1935, în judeţul Bihor, Dumitru Radu Popescu a urmat cursurile liceului în Oradea, iar în 1953 a devenit student la Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj, pe care l-a abandonat în anul al III-lea de studiu. A devenit corector la revista "Steaua din Cluj" şi în paralel s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în anul 1961.
Primul volum de nuvele şi schiţe "Fuga" i-a apărut în 1958, iar printre romanele sale care s-au bucurat de apreciere, majore pentru creaţia sa, se află "Vara Oltenilor", "F" pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor, "Vânătoarea regală", "O bere pentru calul meu", "Oraşul îngerilor".
Premiul Uniunii Scriitorilor i-a mai fost acordat în anii 1969, 1974, 1977, 1980, iar în 1970 a primit Premiul Academiei Române. Între anii 1981 şi 1989 a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar din anul 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular în 2006. Tot în 2006 devenea director general al Editurii Academiei Române şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific editorial.
Apreciat ca unul dintre cei mai buni scenarişti, Dumitru Radu Popescu a primit Premiul Cinematografiei pentru cel mai bun scenariu în 1964. A semnat "Un surâs în plină vară" (1964), "La porţile pământului" (1966), "Balul de sâmbătă seara" (1968) - în colaborare cu Geo Saizescu, "Prea mic pentru un război atât de mare" (1970), "Păcală" (1974) - în colaborare cu Geo Saizescu, "Duios Anastasia trecea" (1980), "Rochia albă de dantelă" (1989), regia Dan Piţa; "Triunghiul morţii" (1999) - dialoguri, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu.
