Ministerul Finanţelor a atras, pe 2 octombrie, de pe pieţele externe, aproximativ patru miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale şi a patra tranzacţie realizată în 2025.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe, emisiunea s-a realizat în trei tranşe: o tranşă de două miliarde euro cu scadenţa de şapte ani (2033), o tranşă de un miliard euro pe 12 ani (2037) şi un miliard euro pe o nouă tranşă de 20 ani (2045), anunţându-se că aceasta este ultima tranzacţie publică de euroobligaţiuni a României în anul 2025.
Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operaţiuni de răscumpărare anticipată a euroobligaţiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanţare şi extinderii maturităţii medii reziduale a portofoliului, scrie Agerpres.
Astfel, România a anunţat şi oferte de răscumpărare la preţ fix ("Tender offer") pe parcursul a cinci zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligaţiuni suverane în euro cu scadenţa în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde euro. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operaţiunea de răscumpărare anticipată parţială a euroobligaţiunilor cu scadenţa în 2026, în valoare totală de aproximativ un miliard euro, astfel: 550 milioane euro din obligaţiunile cu scadenţa la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune), 240,3 milioane euro din obligaţiunile cu scadenţa la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune), 209,6 milioane euro din obligaţiunile cu scadenţa la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune).
Conform sursei citate, tranzacţia marchează noi recorduri: cel mai mare volum total maxim al ordinelor din partea investitorilor înainte de fixarea marjelor - 17,5 miliarde euro; cea mai mare reducere de spread (45 bps pentru tranşele de 7 şi 20 de ani şi 40bps pentru tranşa de 12 ani) ce a permis reducerea cea mai semnificativă a primelor de emisiune (-15/-5/-5bps); cea mai mare operaţiune de răscumpărare anticipată realizată de România printr-o emisiune de euroobligaţiuni, care a totalizat aproximativ un miliard de euro.
Această tranzacţie face parte din strategia României de a se finanţa extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanţare, cât şi consolidarea rezervei de valută a statului.
"Succesul României pe pieţele internaţionale de capital, în prima zi după adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcţia economică a ţării şi în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate fiscală. Vom acţiona ferm pentru corectarea dezechilibrelor şi pentru un mediu investiţional predictibil şi atractiv", a declarat Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Emisiunea de euroobligaţiuni a beneficiat de o bază investiţională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât şi din perspectiva tipurilor de investitori.
Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităţilor de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% şi respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii şi asigurări a fost la tranşa de 12 ani (18%). Fondurile suverane şi instituţiile oficiale au avut o participare echilibrată în cadrul tuturor tranşelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturităţile de 7 şi 20 de ani şi o participare uşor mai ridicată, de 8%, în tranşa de 12 ani.
Distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani euro a fost următoarea: Marea Britanie 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, România 4%, Asia şi Orientul Mijlociu 3%.
Pentru maturitatea de 12 ani euro, distribuţia geografică a investitorilor a fost: Marea Britanie 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, România 9%, Asia şi Orientul Mijlociu 5%.
Distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 20 ani euro a fost următoarea: Marea Britanie 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, România 2%, Asia şi Orientul Mijlociu 5%.
România a vândut obligaţiuni în trei tranşe, din care două miliarde de euro cu maturitatea de şapte ani lung, cu un randament de 5,486% şi o rată de dobândă de 5,375% pe an, un miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 6,208% şi o rată de dobândă de 6,125% pe an şi un un miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, cu un randament de 6,620% şi o rată de dobândă de 6,500% pe an.
Tranzacţia a fost intermediată de: Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, HSBC Continental Europe, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE şi Raiffeisen Bank International AG.
Comentează