SUA, Rusia şi Franţa au reafirmat joi importanţa Grupului de la Minsk pentru reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah, grup pe care îl coprezidează, în timp ce Turcia revendică un nou format de negocieri din care să facă parte, informează AFP.
Cele trei capitale cer părţilor "să-i primească imediat ce va fi posibil pe copreşedinţi în regiune şi să se angajeze în negocieri de fond pentru soluţionarea tuturor problemelor în suspensie, potrivit unui calendar agreat", adaugă Serghei Lavrov, Jean-Yves Le Drian şi Stephen Biegun.
Fondat în anii 1990 după un prim război între Armenia şi Azerbaidjan, Grupul de la Minsk al OSCE este însărcinat cu medierea în conflictul din Nagorno-Karabah, republică autoproclamată populată majoritar de armeni care face parte din Azerbaidjan.
Însă Rusia a jucat un rol crucial pentru a pune capăt luptelor recente dintre Armenia şi Azerbaidjan, confirmând statutul său de arbitru regional.
Acordul de încetare a focului încheiat sub auspiciile sale pe 9 noiembrie a arătat de asemenea influenţa crescândă a Turciei, aliata Azerbaidjanului, care va pune în aplicare cu Moscova un "centru de coordonare" însărcinat să supravegheze respectarea armistiţiului.
Citește și: Dezvăluire cu greutate! FBI, descindere la ‘Perla’ lui Sebastian Ghiță! .
Ankara cere de asemenea înfiinţarea unui "nou mecanism", care să asocieze Rusia, Turcia, Armenia şi Azerbaidjan şi care să înlocuiască Grupul de la Minsk în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah.
Azerbaidjanul a cerut la rândul său excluderea Franţei din mediere, după ce Senatul francez a votat un text care cere recunoaşterea Republicii Nagorno-Karabah.
Franţa, Rusia şi SUA au cerut de asemenea "retragerea completă şi fără întârziere a tuturor mercenarilor străini din regiune" şi au îndemnat toate părţile "să faciliteze această plecare". Turcia a fost acuzată că a trimis combatanţi sirieni în Nagorno-Karabah pentru a susţine forţele azere, acuzaţie dezminţită de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Mai mult de 900 de combatanţi sirieni proturci s-au întors în Siria după încheierea luptelor în Nagorno-Karabah, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), care estimează numărul lor total la peste 2.500