DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

NATO nu va pleca din Marea Neagră: Planurile provocatoare anti-ruse ale Alianței

NATO

Încălcarea granițelor maritime, manevrele militare cu orientare anti-rusă și susținerea cu arme a aliaților – în loc de scuze, după incidentul cu distrugătorul britanic ”Defender” de la Capul Fiolent, au urmat noi amenințări. NATO a dat clar de înțeles: Alianța nu va pleca din Marea Neagră. Mai mult, nu va face decât să-și sporească prezența și să continue provocările în apropierea apelor teritoriale ale Rusiei, scrie, într-un amplu articol pe această temă agenția RIA Novosti.

Promisiuni de la tribune

Potrivit reprezentantului special al secretarului general al NATO pentru țările din Caucazul de Sud și Asia Centrală, James Appathurai, Alianța Nord-Atlantică va rămâne în regiunea Mării Negre pentru a-și susține aliații și partenerii.

«NATO are o poziție clară în ceea ce privește libertatea de navigație și a faptului că Peninsula Crimeea este Ucraina, nu Rusia. În timpul incidentului (cu distrugătorul ”Defender”, n.r.), aliații NATO au dat dovadă de fermitate în apărarea acestor principii», a spus Appathurai.

La rândul său, ministrul de Externe al Marii Britanii, Dominic Raab, a declarat că navele militare britanice ”vor continua să intre în apele teritoriale ale Ucrainei”. El a definit ruta urmată de distrugătorul-infractor drept cel mai scurt drum internațional de la Odessa la portul georgian Batumi.

Avem tot dreptul să traversăm fără nici o opreliște apele teritoriale, în conformitate cu normele internaționale. Vom continua să procedăm ca atare”, a subliniat înaltul funcționar.

Este evident că, în aceste condiții, Rusia trebuie să se aștepte la alte provocări din partea flotelor miliare ale țărilor NATO. De altfel, reacția Kremlinului la cuvintele lui Raab nu s-a lăsat mult așteptată. Secretarul de presă al președintelui, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova va adopta toate măsurile necesare în cazul unei treceri neconvenite a frontierei de stat pe mare. Și a adăugat: cel mai eficient mod de a evita astfel de incidente este să nu încalci, pur și simplu, nimic.

Și pentru că veni vorba, a doua zi după trecerea navei ”Defender”, olandezii au încercat să repete ”fapta lui de eroism”. Potrivit informațiilor Ministerului Apărării al Rusiei, aflată în ape neutre, fregata ”Evertsen”, aparținând Marinei Militare a Olandei, a schimbat cursul și s-a îndreptat spre Strâmtoarea Kerci. Pentru a preveni o încălcare a graniței, avioanele Forțelor Aerospațiale ale Rusiei au efectuat zboruri de avertizare în apropierea navei.

Olandezii s-au plâns că, preț de câteva ore, avioanele de luptă ”au simulat atacuri”, ”au zburat la altitudine periculos de joasă și aproape”. În plus, ei au afirmat că au văzut bombe și rachete clasa ”aer-sol” pe avioane.

Serghei Sudakov, membru-corespondent al Academiei de Științe Militare, crede că pentru Marea Britanie și pentru alte țări ale NATO este foarte important acum să întrețină conflictul cu Rusia. De aceea, ei continuă provocările în Marea Neagră, iar traversările ilegate prin apele teritoriale ruse vor deveni regulate. Iar infractori ar putea deja să nu mai fie nave singuratice, ci caravane formate din câteva pavilioane.

Deosebit de active vor fi în așa-numita perioadă de vulnerabilitate a statului – asta înseamnă, de regulă, cam cu 90 de zile înainte de evenimentele importante ale unei țări. În cazul nostru – până la alegerile din septembrie, pentru Duma de Stat. În prezent se derulează un amplu război hibrid mental și informațional”, a explicat Sudakov.

Prieteni de nădejde

Trebuie spus că, în ultimii ani, NATO și-a consolidat în mod vizibil prezența în regiunea Mării Negre. Cu o frecvență de invidiat, navele Alianeți efectuează în mod regulat, aici, exerciții de diferite formate, inamic fiind, de regulă, conform legendei, Rusia. Aliați aproiați ai NATO au devenit Georgia și Ucraina, care nu posedă, practic, flote militare complete.

După cum se știe, Marina Militară a Georgiei a încetat să mai existe după conflictul din 2008. Doar Garda de Coastă este, convențional, pregătită pentru luptă, unitate în care a fost inclus personalul flotei și câteva șalupe. Potrivit martorilor oculari, în timpul operațiunii de obligare a Georgiei să accepte pacea, unitățile speciale ale Ministerului Apărării al Rusei au aruncat în aer, în portul Poti, toate șalupele și navele cu marcaj militar.

Marinarii ruși au distrus alte câteva pavilioane în luptele din largul Abhaziei, în zona declarată de securitate. Perimetrul de mare a fost patrulat de două nave mari de desant și două nave purtătoare de rachete ale Flotei din Marea Neagră. Ele au descoperit un grup de șalupte militare georgiene care, încălcând granița, au încercat să se apropie. Două mici nave de război purtătoare de rachete ale Georgiei au fost scufundate cu ajutorul rachetelor anti-navă, restul s-au restras.

NATO, în special SUA, încearcă, astăzi, să readucă la viață flota georgiană. Astfel, Turcia a transferat autorităților de la Tbilisi o șalupă de patrulare de mare viteză, alte două au fost refăcute și modernizate cu ajutorul americanilor, care, de asemenea, au făcut cadou Georgiei două nave pentru Garda de Coastă, retrase din serviciul militar.

În plus, Washingtonul a alocat câteva milioane de dolari pentru repararea altor ”ambarcațiuni” georgiene.

Marinarii NATO sunt oaspeți frecvenți în porturile georgiene în cadrul așa-numitelor acțiuni de menținere a securității și consolidare a parteneriatului. Periodic, se desfășoară exerciții comune. În special, în luna mai, nava de patrulare ”Hamilton” și șalupele Gărzii de Coastă a Georgeiei au îndeplinit câteva misiuni de antrenament de luptă pe mare.

Flota ucraineană se află, la rândul ei, într-o stare deplorabilă. În 2014, Marina Militară a Ucrainei, și așa puțin numeroasă, a rămas aproape fără nave în stare de luptă. Potrivit estimărilor, au pierdut în jur de 80% din potențial.

Astăzi, Marina Militară a Ucrainei numără circa 30 de nave, dar numai câteva pot naviga cu adevărat. La majoritatea nu funcționează motoarele, stațiile de radiolocare și sistemele de arme.

De altfel, NATO ajută Marina Militară a Ucrainei mai mult decât pe cea georgiană. SUA au promis să întărească flota aliațior cu 16 șalupe de patrulare Mark VI și cu două Island, pe care americanii nu le mai folosesc.

Englezii au elaborat un întreg program de antrenament pentru militarii Forțelor Navale ale Ucrainei: ei vor învăța navigația, planificarea operativă, recunoașterea pe mare, pregătirea pentru tragere, precum și lupta pentru supraviețuirea navelor.

Iar recent, Kievul și Londra au semnat un memorandum privind întărirea colaborării în domeniul militar, în cadrul căruia britanicii intenționează să construiască, simultan, două baze la Marea Neagră și Marea Azov. Se consideră că aici, NATO va putea desfășura nave de luptă ocolind Convenția de la Montreux. Mai mult, ucrainenii vor fi sprijiniți să construiască pavilioane noi și să le modernizeze pe cele existente.

Răspuns adecvat

Deocamdată, într-un fel sau altul, principala forță în regiune o reprezintă Flota Rusiei din Marea Neagră. În ultimii ani, unitatea s-a transformat radical și acum este considerată drept una dintre cele mai moderne și eficiente ale Forțelor Navale ale Rusiei.

Este vorba de aproximativ 260 de nave, șalupe, submarine și nave de sprijin. Sunt în jur de 70 de nave de luptă de suprafață, inclusiv crucișătorul purtător de rachete ”Moskva”, navă-amiral destinată să distrugă grupări de portavioane. Practic, el poate face față oricărei ținte marine. Nava se află în exploatare din anii ’80, dar, recent, a fost supusă unui amplu proces de modernizare profundă, ceea ce permite utilizarea ei eficientă câteva decenii de acum înainte.

Din cadrul Forțelor Navale ale Rusiei, Flota din Marea Neagră a fost prima care a asimilat cele mai noi și mai silențioase submarine Diesel din lume, cele din proiectul 636.3 ”Varșavianka”. Șase submarine monitorizează regulat acțiunile marinei NATO în Marea Neagră și, de asemenea, au misiuni în Marea Mediterană.

Potrivit fostului comandant al flotei, amiralul Vladimir Komoedov, cu doar 20 de ani în urmă, totul era altfel: din punctul de vedere al puterii de luptă, unitatea era de cinci ori mai slabă, spre exemplu, comparativ cu cea turcă, iar dacă în regiune intrau grupări NATO din Mediterană, avantajul lor era de zece, dacă nu chiar de 20 de ori mai mare.

«Când m-au numit, flota avea cam un submarin și jumătate – o ”Varșavianka” și înca unul, proiect 641, aflat în reparații. Acum sunt destule și sunt înarmate cu totul altfel, capabile să rezolve nu doar misiuni tactice, dar și operativ-strategice», a arătat amiralul.

În 2016, Flota din Marea Neagră a primit fregate multifuncționale pentru zone maritime îndepărtate, proiect 11356, echipate cu rachete de croazieră ”Kalibr”, precum și nave de patrulare și nave mici purtătoare de rachete. Într-un cuvânt Flota din Marea Neagră are cu ce răspunde oricăror provocări ale Alianței.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.