Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

'Noi suntem DNA': Şeful Inspecţiei Judiciare şi fostul ministru Petre Tobă au fost vizaţi de un dosar inventat

colaj k n t

Două plângeri aberante, 24 de dosare verificate în sistemul Ecris, conform ordonanţei procurorului. 10 magistraţi, un fost ministru, șeful în funcție al Inspecției Judiciare au fost anchetați. Celeritate "maximă": 2 ani de anchetă. O nouă unitate de parchet investită cu soluționarea cazului pentru infracțiuni imaginare. Răzbunare sau eficienţă? Abuz sau profesionalism?

"Există vreun inspector al Inspecţiei Judiciare, inclusiv cei cu funcţii de conducere, care să fie în acest moment anchetat de DNA?" - Este o întrebare care i-a fost adresată Laurei Codruţa Kovesi, pe 16 iulie 2017, într-un interviu pentru ziare.com. Răspunsul şefei DNA de la acel moment a fost scurt şi clar: "Nu. Categoric, nu."

Între timp, s-a dovedit că, la momentul interviului, DNA avea în lucru cel puţin două dosare penale care îl vizau pe judecătorul Lucian Netejoru, inspector-şef al Inspecţiei Judiciare. Primul este cel deschis ca urmare a unei plângeri depuse de judecătoarea Camelia Bogdan. Dosarul viza presupusa apartenenţă a lui Netejoru la Masonerie şi a fost clasat la o săptămână după interviul lui Kovesi. Al doilea dosar a fost deschis pe 31 ianuarie 2017, după două plângeri cu un conţinut aberant, depuse cu şase luni înainte. Dosarul a fost clasat pe 14 august 2018.

Vezi AICI ordonanţa de clasare! (.pdf)

STIRIPESURSE.RO a prezentat joi, 4 octombrie, principalele date din dosarul judecătorului Lucian Netejoru. Articolul de ieri nu conţinea numele celor implicaţi, tocmai pentru a arăta că situaţia este una gravă nu doar pentru că ancheta viza persoane importante, ci pentru că procurorul de caz a dat curs unor sesizări care nu îndeplineau condiţiile legale, după care a ţinut deschis timp de doi ani un dosar absurd. Din ordonanţa de clasare am ales să eliminăm doar numele denunţătorului şi numerele de dosare care ar putea duce la identificarea lui. Am procedat în acest fel tocmai pentru că însuşi procurorul Iulian Păncescu dezvăluie, în ordonanţă, că s-a dispus expertizarea medico-legală psihiatrică a denunţătorului, motivat de faptul că acesta continua să adreseze organelor judiciare multiple cereri cu conţinut incoerent. Rezultatul a fost că denunţătorul suferă de tulburări de personalitate de tip paranoid, motiv pentru care s-a recomandat instituirea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical. Având în vedere problema medicală a persoanei, am ales să nu îi facem public numele.

Dincolo de detaliile aberante din ordonanţa de clasare, contextul în care s-a deschis dosarul şi personajele implicate duc inevitabil la concluzia că scopul era răzbunarea şi/sau intimidarea şefului Inspecţiei Judiciare şi a fostului ministru Petre Tobă. Totul porneşte de la primul caz important de acţiune disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva unui personaj-cheie din DNA.

În vara anului 2016, ministrul de Interne de la acea vreme, Petre Tobă, sesiza Inspecţia Judiciară împotriva Florentinei Mirică, procuror şef serviciu de combatere a corupţiei în justiţie, din cadrul DNA. Mirică, apropiată a şefei DNA, era acuzată de încălcări ale articolului 99 litera j) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după ce a adăugat la rechizitoriul unui dosar în care era vizat Gabriel Oprea unele documente clasificate.

Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară împotriva procuroarei Mirică, trimiţând-o la judecata Secţiei pentru procurori a CSM. Pe 21 septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi mergea personal la CSM pentru a fi alături de Mirică la judecarea acţiunii disciplinare. A doua zi, pe 22 septembrie, la DNA ajungea sesizarea care a stat la baza dosarului care i-a vizat pe Tobă şi Netejoru (alături de o sesizare din 25 iulie 2016). Practic, în dosarul clasat acum erau cercetate penal persoanele care aveau legătură tocmai cu acțiunea disciplinară împotriva procuroarei Florentina Mirică: cel care făcuse plângerea şi cel care exercitase acțiunea disciplinară.

Deşi conţinutul plângerilor penale era aberant, aşa cum am arătat în articolul de ieri, procurorul Iulian Păncescu, coleg în aceeaşi secţie cu Florentina Mirică, păstrează sesizările care îi vizau pe Tobă şi Netejoru. În ordonanţa de clasare, însuşi procurorul de caz scrie că afirmaţiile din sesizări "au fost făcute la modul generic, fără a se indica vreo persoană, sau scopul pentru care să fi promis/oferit/dat vreo sumă de bani sau alt folos". Cu toate acestea, după şase luni, pe 31 ianuarie 2016, Păncescu începe urmărirea penală in rem. "Inamicii" procuroarei Mirică, apropiată de Kovesi şi colegă a lui Păncescu, sunt "agăţaţi" astfel pe o plângere fără indicii sau dovezi, depusă de o persoană cu "tulburări de personalitate de tip paranoid".

În lipsă de indicii sau probe, dosarul este lăsat în nelucrare timp de alte câteva luni. Pe data de 6 iunie 2017, procurorul se gândeşte să facă verificări în sistemul Ecris cu privire la dosarele invocate de denunţător. Practic, s-au analizat hotărârile din dosarele denunţătorului, procurorul acționând ca o suprainstanţă de control judiciar. Nici acest demers nu scoate la iveală vreun indiciu, însă procurorul lasă dosarul deschis încă un an.

Culmea, tot în interviul acordat pe 16 iulie 2017 pentru ziare.com, Laura Codruţa Kovesi este întrebată dacă în DNA există dosare ţinute la sertar în mod intenţionat. "Nu există dosare lăsate în nelucrare intenționat. Dacă un procuror cu funcție de conducere constată că nu s-a lucrat ritmic într-un dosar, de exemplu, nimic timp de 30 de zile, și s-a mai întâmplat, are posibilitiatea să-l dea altui procuror. Și au fost situații când s-au redistribuit dosare și pentru că un procuror a fost prea încărcat sau avea cauze complexe. De aceea, se verifică periodic situația dosarelor aflate în lucru", a răspuns Kovesi.

În momentul acesta nu deținem date în acest sens, însă într-un asemenea dosar, instrumentat pentru o perioadă îndelungată, e posibil să fi fost folosite și mijloace tehnice de interceptare.

Cazul Florentinei Mirică, de care dosarul instrumentat de Păncescu pare strâns legat, este unul special şi din alt punct de vedere. Nicio altă acţiune disciplinară nu a fost analizată de CSM pentru o perioadă atât de îndelungată. Începută în septembrie 2016, judecata Secţiei pentru procurori a CSM s-a încheiat abia pe 27 iunie 2018. După mai puţin de o lună după ce Mirică a scăpat de sesizarea lui Tobă şi acţiunea disciplinată exercitată de Netejoru, procurorul Păncescu face o ultimă încercare în dosarul în care erau vizaţi cei doi. Pe 20 iulie 2018, Iulian Păncescu se gândește să cheme și reclamantul să lămurească sesizarea și să probeze acuzaţiile. Bineînțeles, e doar o coincidență că la sfârșitul lunii iulie 2018, când procurorul a decis să mai facă o încercare, s-a declanşat şi scandalul dosarelor cu magistraţi. Ultima încercare nu dă roade, pentru că denunţătorul nu se prezintă. Astfel, pe 14 august 2018, dosarul este clasat, din lipsă de probe.

Dacă începerea urmării penale pe două sesizări care doar enumerau zeci de articole din Codul Penal nu era de ajuns, pe lângă clasarea venită după doi ani, procurorul de caz disjunge mai multe acuzaţii care nu intră în competenţa DNA şi decide să trimită sesizarea la altă unitate de parchet. Denunţătorul formula acuzaţii dintre cele mai diverse, de la sechestrare de persoane, la omor calificat, fără să prezinte vreo informaţie concretă din care să rezulte cine, cum şi când ar fi comis respectivele infracţiuni. Totuşi, acum, un alt procuror trebuie să consume timp şi resurse pentru a analiza sesizarea.

Cel mai probabil, nu toţi procurorii DNA procedau în acest fel. Evident, există procurori care au rezistat eroic în vremuri tulburi. Au existat dosare importante și rezultatele DNA nu trebuie minimalizate. Trebuie însă să înțelegem că, pe lângă lucrurile bune, s-au întâmplat și lucruri abominabile. Rolul mass-media este să le prezinte și pe acestea. Concluziile le tragem fiecare, iar măsurile trebuie luate de cei competenți.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.