Numele ex-șefului CDEP Valeriu Zgonea invocat de un martor DNA în mega-dosarul europarlamentarului Manda: S-ar fi interesat de situația controlului

Unul dintre martorii DNA din dosarul de mare corupție al europarlamentarului Claudiu Manda, chemat să vorbească despre presiunile de după controlul urmare căruia a decis blocarea plăților către unii asistați din comuna Bratovoești pe fondul unor vicii în dosare, a povestit că potrivit discuției sale cu primarul comunei Valeriu Zgonea, ex-șeful Camerei Deputaților s-ar fi interesat de situația creată de respectivul control.

Concret , un complet de trei judecători de la instanța supremă a continuat, joi cercetarea judecătorească în dosarul de mare corupție al europarlamentarului Claudiu Manda și a fostului șef al AJPIS Dolj, Marius Simcelescu.

La termenul de joi al procesului în fața instanței supreme au vorbit cinci martori ai DNA referitor la pretinsul abuz în serviciu pentru care Simcelescu a fost deferit justiției.

Martorii audiați joi sunt cei trei inspectori ce au efectuat controlul la primăria Bratovoești și alți doi din cadrul instituției de control, și care au avut contact direct cu presupusul abuz în serviciu al lui Simcelescu.

Achitat urmare deciziei CCR, Zgonea invocat cu numele în speță DNA

În mărturia dată sub jurământ, la instanță, dar și la DNA, în fața procurorilor DNA, martorul a explicat că potrivit celor spuse lui într-o discuție directă cu primarul din Bratovoești pe fondul rezultatelor controlului, edilul i-ar fi spus că există presiune politică și că edilul ar fi indicat că i s-ar fi cerut explicații din partea lui Valeriu Zgonea.

Redăm în continuare declarația integrală a martorului așa cum a fost ea dată în fața magistraților ICCJ, joi:

„Martora L.A: mențin declarația data la procuror și am spus adevărul. 

Am făcut parte din echipa de control de la Bratovoești. Am văzut cu ochii mei deficiențe la unele dosare. Nu erau îndeplinite condițiile de eligibilitate.

Plățile nu puteau fi făcute cu aceste deficiențe văzute de mine. Șeful serviciului E.M și G.C.Ș.  erau cu mine în echipa în care eram eu.

Am descoperit ca de la dosarele depuse pentru acordarea venitului minim garantata lipseau adeverințele eliberate de AJOFM ca acele persoane sunt in căutare de munca, lipseau și declarațiile pe proprie răspundere.

Lipsa acestor documente conducea de facto la suspendarea acordării banilor. Și anchetele sociale lipseau din unele dosare.

Primăria era reprezentată de primar și de funcționarul de asistenta sociala. Controlul a fost tematic, a fost anunțat, am insistat la prezentarea documentelor.

Datoria noastră era sa le analizam, ei au recunoscut la acel moment ca acele documente nu existau.

După control am întocmit un referat și am întocmit actele de solicitare de recuperare a sumelor acordate nelegal.

Referatul meu a fost aprobat de Simcelescu și a fost transmis la departamentul ce se ocupa de emiterea acestor proiecte de decizii.

Iccj: au fost recuperate aceste sume?

Din ce știu eu nu au fost recuperate sumele de bani pentru care au fost emise deciziile.

Iccj: ati discutat cu Simcelescu?

Da. După control am fost chemați da spune ce am constatat, de ce am constatat așa. Mi s-au cerut explicații. Am fost întrebată de ce prejudiciul era pe trei ani.

Ulterior semnării referatului făcut de noi Simcelescu a insistat asupra acestei perioade de timp și noi am explicat că perioada de timp a fost dată de eșantionul transmis de la București.

Noi am respectat metodologia de lucru așa cum era ea prevăzută în toate aspectele și asta i-am spus și lui.

Discuția a fost legata doar de controlul de la Bratovoesti și ne-a pus Simcelescu sa mergem sa discutam cu primarul.

Spunea ca acolo in comuna sunt oameni revoltați și ca noi trebuie sa dam explicații acestora. De ce am dat decizii sa le luăm banii.

Discuția aceasta a avut loc între mine G.C.Ș și Simcelescu”, a explicat martora în fața judecătorilor.

Despre presiuni politice

„Iccj: a pomenit Simcelescu despre presiuni politice?

A spus atunci Simcelescu că sunt asupra lui presiuni politice din partea PSD. La domnul președinte s-a făcut mențiune dar nu pe nume. Colegul meu mi-a explicat apoi la cine se referea discuția și persoana din acea discuție.

DNA: Care era procedura de anulare a acestui control.

Procedura legala era în prima fază contestarea raportului de control și validata contestatia de un judecător în contencios administrativ.

Când am mers a doua oara la Bratovoesti am vorbit cu primarul comunei dar la fata locului nu era niciuna dintre persoanele nemulțumite.

Primarul ne-a cerut practic sa modificăm raportul de control lucru pe care evident l-am refuzat.

După acest episod Simcelescu ne-a întrebat și i-am relatat că acolo nu era nimeni în strada, ce discuție a fost cu primarul și inclusiv că ne-a cerut să măsluim acel raport.

Apoi am aflat că debitele retrase de noi au fost stornate.

Iccj: la cine va gândeați când s-a pomenit de influente din partid?

Precizez ca eu și colegul meu am crezut că inculpatul Simcelescu se referă la domnul Zgonea care din ce rețin era președintele CDEP sau al Senatului și că era din Craiova...atunci când Simcelescu a folosit sintagma "domnul președinte".

Primarul din Bratovoiesti a spus la acele momente că domnul Zgonea s-a interesat în mod direct de situația acelui control.

Am găsit pe birou cele 44 de decizii de încetarea a platii. Le-am îndosariat și am constatat îndeplinirea masurilor dispuse de noi.

Avocat: cum își explica faptul ca la acel control s-a verificat anul 2013?

Acolo unde am constatat deficiențe am extins controlul și la perioade anterioare anului 2015”, le-a mai spus martora judecătorilor ICCJ care au consemnat totul în declarația depusă în dosar.

Audierile în dosar vor continua în luna septembrie, după vacanța judecătorească.

Anterior,  martorii acuzării care s-au prezentat, la instanța supremă pentru a da declarații publice privind faptele pentru care sunt acum judecați de magistrații ICCJ cei doi au fost trimiși acasă, pe fondul lipsei unuia dintre judecători.

Citește și: Dosarul europarlamentarului Manda|Temerea PSD de pierdere VOTANȚI, `punctul de pornire a întregii construcții INFRACȚIONALE`

Cu „gheara„ pe banii lui Simcelescu

În altă ordine de idei,  ICCJ a luat totuși în discuție în componența de la acel termen măsura sechestrului asigurător stabilit de anchetatorii DNA în timpul cercetărilor de la DNA asupra bunurilor imobile a șefului AJOFM Dolj.

Astfel, avocatul acestuia a explicat instanței că temeiurile avute în vedere la momentul cercetărilor nu mai subzistă și că instanța ar trebui să ridice sechestrul pus pe bunurile lui Simcelescu.

Procurorul DNA s-a opus ridicării sechestrului asigurător de pe bunurile fostului director explicând că contravaloarea acestora trebuie să asigure  paguba de 150.000 de lei și cheltuielile de judecată în eventualitatea unei decizii definitive de condamnare.

„În baza art. 2502 Cod procedură penală, menţine măsura asiguratorie dispusă faţă de inculpatul Simcelescu Marius-Nicolae prin ordonanţa 24/P/2015 din data de 25 mai 2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa sumei de 315.850 lei. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, a stabilit la acel moment ICCJ.

Un complet de trei judecători al ICCJ a reluat, joi, dezbaterile în dosarul de mare corupție în care europarlamentarul român Claudiu Manda este judecat pentru folosirea funcției pe care o deține în cadrul PSD pentru anularea unor restituiri de bani ilegal acordate pentru 50 de asistați social din Bratovoești.

În luna decembrie 2021 instanța a amânat pentru joi începerea dezbaterilor din dosar și a stabilit că este singurul termen care se va acorda pentru pregătirea apărării.

Lungul șir al amânărilor...

Primul termen de judecată în acest caz a avut loc în 21 octombrie 2021, dar s-a amânat pe fondul lipsei de apărare.

La acel moment judecătorii au stabilit avocați din oficiu pentru cele două persoane judecate, pentru ca apărarea acestora să fie asigurată pe întreaga durată a procesului și astfel să nu mai fie necesară amânarea dezbaterilor.

Anterior,  în 7 octombrie, instanța supremă a respins, ca nefondate contestațiile europarlamentarului Claudiu Manda și a lui Marius Nicolae Simcelescu, directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Doljm în dosarul în care DNA acuză intervenții pentru soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești (Dolj).

„Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Manda Iulian Claudiu şi Simcelescu Marius Nicolae împotriva încheierii nr. 399 din data de 29 iunie 2021, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în dosarul nr.1110/1/2021/a1.

Citește și: `DELICATEȚEA` PIETREI de MOARĂ ce atârnă la gâtul EUROPARLAMENTARULUI Claudiu Manda

Obligă contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 7 octombrie 2021.”, se arăta în minuta deciziei definitive a instanței supreme.

Probe validate definitiv de ICCJ

Concret, un prim judecător al instanței a constatat validitatea probelor și  a actelor din dosar și a dat undă verde administrării acestora nemijlocit de către instanța de judecată.

Mai precis, decizia indicăî faptul că ancheta procurorilor DNA nu are vicii procedurale sau structurale, iar acuzațiile urmează a fi analizate temeinic de către judecătorii ce vor audia martorii acuzării, inculpații care doresc să dea declarații, vor verifica probele fizice din dosar precum și actele.

Fișă de dosar de europarlamentar

Procurorii  DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

MANDA IULIAN-CLAUDIU, la data faptei președinte al organizației județene a unui partid, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000),

SIMCELESCU MARIUS-NICOLAE, la data faptei directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul.

În rechizitoriul transmis judecătorilor ICCJ procurorii notează că în calitate de președinte al organizației județene Dolj a unui partid, inculpatul Manda Iulian-Claudiu ar fi intervenit, la data de 05 iunie 2015, pe lângă directorul AJPIS Dolj, inculpatul Simcelescu Marius-Nicolae, simpatizant și militant al aceluiași partid.

Cu această ocazie, arată DNA, Manda și-ar fi folosit influența și autoritatea ce decurgeau din calitatea de președinte al organizației județene, pentru a-l capacita pe director să se implice în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești (Dolj), lucru pe care directorul instituției l-ar fi făcut prin încălcarea legii.

Intervenția inculpatului Manda Iulian-Claudiu ar fi avut drept scop obținerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid și pentru primarul comunei Bratovoești, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești, față de care, AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obținute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) și de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj.

Sfidarea...

Aceasta, notează DNA, în condițiile în care anterior, a avut loc un control desfășurat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj prin care s-a constatat că aproape 50% din persoanele verificate au încasat în mod necuvenit, în diferite perioade de timp, venitul minim garantat (VMG), întrucât nu erau îndeplinite o serie de condiții esențiale cerute de Legea nr. 416/2001 pentru acordarea ajutorului social.

Ca urmare, AJPIS Dolj a emis decizii de recuperare de la persoanele menționate în actul de control a sumelor plătite necuvenit cu titlu de VMG, iar concomitent a încunoștințat aceste persoane că trebuie să restituie în cel mai scurt timp sumele respective.

În acest context, în urma discuției purtate în data de 05 iunie 2015 cu Manda Iulian-Claudiu, Simcelescu Marius-Nicolae ar fi acționat contrar dispozițiilor legale și ar fi dispus, în perioada imediat următoare discuției, respectiv 05-29 iunie 2015, întocmirea unui referat de stornare pe care l-ar fi aprobat și în baza căruia au fost șterse, în mod nelegal, datoriile celor 59 de beneficiari care primiseră necuvenit ajutoare sociale.

Citește și: Cum s-a SCUZAT `ȘEFU` și `BOSSU` Claudiu Manda în fața anchetatorilor DNA

Ca urmare, AJPIS DOlj a suferit un prejudiciu de 315.850 lei, reprezentând bani nerecuperați de la cele 59 de persoane menționate procesul-verbal de control al AJPIS DOlj și în cazul cărora se emiseseră deja deciziile de recuperare a sumelor plătite necuvenit.

AJPIS Dolj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 315.850 lei, reprezentând prejudiciu material cauzat prin fapta inculpatului Simcelescu Marius-Nicolae.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curți de Casație și Justiție (instanță competentă pe motiv că unul dintre inculpați este în prezent membru al Parlamentului European) cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Primul cui în sicriu...

Anterior, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției a inculpatului MARIN ION, la data faptei primar al comunei Bratovoești (Dolj), pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la folosirea influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și fals intelectual în formă continuată.

Prin sentința penală nr. 462 din 29.10.2020, definitivă prin neapelare la data de 16.11.2020, Tribunalul Dolj a admis acordul de recunoaștere a vinovăției menționat și l-a condamnat pe inculpatul MARIN ION la o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și interzicerea, pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat.