Premium
România folosită ca exemplu pentru a testa modul în care poate fi aplicată o anume abordare culturală.
Peter Gross este profesor emerit și a fost director al Facultății de Jurnalism și Mass-Media Elecronică a Universității din Tennessee. Realizarea acestei cărţi a durat 33 de ani, potrivit mediafax.
„Ea a fost concepută în urma conştientizării faptului că până şi cele mai bune studii despre sistemele mediatice din Europa Centrală şi de Est nu au reuşit să explice de ce transformările produse după 1989 au făcut ca fiecare dintre aceste sisteme să funcţioneze într-un mod specific. După părerea mea, teoria dominantă, conform căreia doar politica şi economia manipulează, controlează şi influenţează sistemele mediatice, ignoră nevoia noastră imediată de a înţelege ceea ce este esenţial cu privire la caracterul şi la funcţionarea lor, aşa cum stau lucrurile in cazul tuturor factorilor care îşi exercită influenţa asupra acestor sisteme. Aşa a luat naştere această lucrare scrisă ca o pledoarie în favoarea unei abordări culturale.
O astfel de abordare a evaluării sistemelor mediatice se bazează pc ideea generală că fiecare ţară are un ansamblu specific de valori, convingeri şi atitudini, identificabile in special la nivelul elitelor, ce stă la baza practicilor şi comportamentelor care modelează natura instituţiilor sale şi modul în care ele funcţionează. Şi, fiindcă folosesc România ca exemplu pentru a testa modul în care poate fi aplicată abordarea culturală propusă, este vorba şi despre sistemul mediatic din această ţară.
Recunosc că am ezitat să dau curs acestui proiect. Literatura existentă nu este de folos în adoptarea unei abordări culturale, care să le completeze sau să le înlocuiască pe cea politică şi pe cea economică. în ciuda recunoaşterii de care se bucură, simbi¬oza culturii, culturii politice şi a sistemelor mediatice nu a beneficiat de o atenţie specială din partea cercetătorilor.
Începând cu 1989, am avut ocazia să observ în mod direct evoluţia sistemelor mediatice din Albania, Belarus, Bulgaria. Croaţia, Cehia. Estonia, Georgia. Ungaria. Lituania. Moldova, Muntenegru. Polonia, România, Slovenia, Slovacia şi Tadjikistan. Concentrându-mă asupra ţării mele natale, România, ale cărei societate, politică, cultură şi mass-media pot spune cu modestie că le înţeleg în profunzime. Trebuie să spun că alegerea mea a fost una firească, personală. în acelaşi timp însă. România reprezintă unul dintre cele mai complexe şi mai interesante obiecte de studiu”.
„România continuă să se schimbe, chiar dacă schimbarea este lentă. Tot mai mulți tineri români se alătură puținelor persoane mai în vârstă cu o atitudine liberală în demersul lor de contestare a moștenirii culturale negative, profund înrădăcinate în spațiul public, inclusiv a corupției și a înăbușitoarelor structuri de putere verticale. Modernizarea este inevitabil prezentă într-o lume în care națiunile și indivizii fac parte din organizații internaționale, într-o lume a comunicării instantanee și omniprezente, a călătoriilor și a schimburilor educaționale, în care tinerele generații dobândesc putere și influență, dorindu-și o Românie care să semene mai puțin cu ceea ce a fost în trecut și mai mult cu ceea ce poate și trebuie să fie: o țară europeană modernă, liberală. Această realitate și înțelegerea transformărilor pe care ea le presupune impun o analiză bazată pe cultură a sistemului mediatic din România. Așa a luat naștere această lucrare, ca o pledoarie în favoarea unei abordări culturale” (Peter Gross).
Peter Gross - Rădăcinile culturale ale sistemului mass-media românesc. Traducere din limba engleză de Miruna Andriescu. Editura Polirom, Colecția Collegium Media. 188 pag.
