DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

O creștere economică de 4% a PIB în 2020 este optimistă în condițiile în care economia decelerează

PIBfoto

O creștere economică de 4% a Produsului Intern Brut (PIB) în 2020 este optimistă în condițiile în care economia decelerează, cererea externă este încă slabă, iar cheltuielile bugetare se află deja la un record al ultimilor zece ani, consideră analiștii chestionați de MEDIAFAX.

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat joi că ritmul de creștere economică a decelerat în trimestrul al treilea din 2019 la 0,6% trimestru/trimestru și la 3,0% an/an, aceasta fiind cea mai slabă dinamică anuală din 2014.

Datele INS evidențiază pe de o parte că investițiile productive au accelerat la 23,9% an/an, cel mai bun ritm din trimestrul al doilea din 2008, în timp ce pe de altă parte consumul populației a decelerat la 4,2% an/an în trimestrul al treilea, cea mai slabă dinamică din trimestrul al patrulea din 2013, evoluție survenită în pofida climatului pozitiv din piața muncii.

"Această evoluție (n.r. a consumului) exprimă creșterea gradului de prudență la nivelul populației și confirmă maturitatea ciclului economic post-criză", scrie joi Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

Rădulescu evidențiază într-un raport că cererea externă netă a avut o contribuție negativă la ritmul anual de creștere al PIB în trimestrul trei de 1,6%, dat fiind că importurile au accelerat la 7,5% an/an, ritm superior dinamicii exporturilor care au urcat cu 3,7% an/an.

Citește și: Victorie pe plan european pentru Laura Codruța Kovesi .

În condițiile în care economia a internă a înregistrat, per ansamblu, un avans de 4% în primele nouă luni ale anului față de primele nouă luni din 2018, analistul Aurelian Dochia consideră că cifrele nu sunt surprinzătoare.

"De când s-au publicat primele prognoze am spus că ideea de creștere cu 5,5% pe care s-a bazat bugetul pe 2019 era excesiv de optimist, iar 4% cât se înregistrează acum spre sfârșitul anului este în intervalul pe care majoritatea prognozelor mergeau pentru România, inclusiv cele ale organismelor internaționale, între 4% și 4,5%. Deci ne încadrăm în țintele acestea mai realiste", spune analistul.

Acesta consideră că situația internă pentru 2020 depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă în Europa, "unde lucrurile sunt oarecum pe muchie de cuțit".

"A existat o perioadă în care predomina teama de recesiune, toată lumea se uita cu îngrijorare la economia Germaniei, care e clar că a dat semne de încetinire puternică în a doua jumătate a anului. Dacă aceast încetinire devine o recesiune în ultima parte a anului ăsta și 2020 probabil că toată Europa va rămâne la un ritm de creștere foarte scăzut, iar România nu poate fi scutită de consecințele unui asemenea ritm", arată Dochia, care spune că în ultima vreme au existat perspective mai optimiste asupra economiei globale, însă în condițiile în care se vorbește despre noi amenințări cu taxe vamale la nivel internațional, incertitudine care a apăsat pe economia europeană și a celei germane, este foarte probabil ca Europa să sufere și să aibă o dinamică economică foarte scăzută în anul următor.

"Acest război comercial nu prea dă semne că se va potoli. În aceste condiții cred că nu ar fi realist pentru România să sperăm la creșteri de 4%. Probabil că undeva sub 4%. Am văzut chiar și prognoze de 2,8%, dar cred că ar putea să fie undeva spre 4% creșterea în 2020, dar depinzând foarte mult de ceea ce se întâmplă în exterior pentru că pe plan intern nu se mai pot lua măsuri de stimulare a economiei cum am văzut în anii trecuți, acele creșteri de venituri și reduceri de impozite și taxe. Dimpotrivă, din acest punct de vedere 2020 este un an mai degrabă îngrijorător și am văzut că Guvernul promite că se respectă toate proiectele de adoptare a creșterilor de salarii și pensii prevăzute în programul anterior al PSD, dar dificultățile bugetare vor fi foarte mari și din punctul ăsta de vedere vor exista constrângeri", punctează Aurelian Dochia.

OECD oferă dintre cele mai pesimiste prognoze pentru economia României în 2020, estimând că ritmul de creştere al economiei României va încetini la 3,2% pentru a reaccelera la 3,7% în 2021.

"În timp ce salariile vor reveni la creșteri de o singură cifră, consumul privat este așteptat să rămână robust. Deficitul comercial va crește în continuare din cauza cererii externe slabe și a competitivității scăzute a prețurilor. Creșterea investițiilor va rămâne la un ritm moderat, sprijinită de o absorbție mai mare a fondurilor europene", arată OECD în prognoza de toamnă.

Reducerea cheltuielilor bugetare si stimularea cheltuielilor sectorului privat prin eliminarea unor taxe precum cele din OUG 114/2018 și supracciza la carburanți ar putea fi o strategie economică a Guvernului PNL și o mișcare într-o direcție mai necesară, însă acestea nu vor putea produce efecte foarte rapide pentru cresterea economică, în cazul în care o restructurare a cheltuielilor chiar se realizează, consideră Aurelian Dochia.

Citește și: Decizie grea pentru complicele lui Dincă! Magistrații i-au respins solicitarea azi

"În primul rând e foarte greu să impui, mai ales într-un an electoral, o restrângere a cheltuielilor bugetare sau o revizuire a numărului de posturi prin diferite ministere. Toate încercările anterioare știm bine au eșuat într-un fel sau altul, fie că au durat prea mult, fie că s-au schimbat țintele pe parcurs. Se fac tot felul de analize, argumentări, intervin sindicatele, există discuții nesfârșite… Iar impactul pe care l-ar avea abrogarea OUG114/2018 este pozitiv, dar nu de o anvergură care să compenseze ceilalți factori negativi care vor acționa", spune analistul.

Acesta continuă notând că este probabil ca construcțiile să fie afectate de programul de investiții de anul viitor al Guvernului, care nu este de așteptat să fie foarte generos din cauza constrângerilor bugetare. Important pentru construcții este ca tendința puternică de creștere a lucrărilor să continue, spune Dochia.

"Investițiile private sunt probabil ținute în frâu, într-o atmosferă de relativă incertitudine. Chiar dacă anul ăsta a fost un an mai bun pentru construcții, ar fi bine măcar pentru anul viitor să se păstreze trendul și să nu apară vreo tendință de a face un pas înapoi".

În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, Dochia notează că sunt tot mai multe analize care merg pe ideea că se va îndrepta cursul spre 4,85 lei pentru un euro spre sfârșitul anului 2020 și că BNR nu-și permite cheltuirea rezervei pe apărarea leului pe termen lung în condițiile în care există dezechilibre externe mari ce nu pot fi gestionate de banca centrală.

"Eu cred că banca națională încearcă să țină lucrurile în frâu, dar evident că ea este limitată în capacitatea de intervenție pentru că vedem că pierde din rezerve, în ultima lună a pierdut 1 miliard de euro din rezerve, deci nu poate să lupte foarte mult timp împotriva tendinței de depreciere a leului. Poate cel mult să o tempereze și să o facă să se prelungească ceva mai mult. Dar asta nu-și permite, să-și cheltuiască rezervele pe apărarea monedei în condițiile în care există dezechilibrele astea de balanță comercială, de buget public, care sunt factori fundamentali care nu pot fi gestionați de banca națională", spune Dochia.

La rândul său, profesorul Mircea Coșea este de părere că economiei îi este dificil să crească cu 4% în contextul în care în acest an avansează deja în acest ritm cu un deficit bugetar de aproape 4,5% din PIB. Coșea consideră că produsul intern brut va crește cu circa 3% în 2020, o presiune negativă fiind balanța deficitară a comerțului care are aporturi negative la construcția PIB.

"Mi se pare că pentru 2020 vom fi în jur de 3%, în cel mai bun caz peste 3% și dacă ar fi așa ar fi bine. Pentru că sunt câțiva factori care arată că nu putem menține acest ritm de creștere de 4%-4,5% sau chiar 5% din PIB cât era prognozat pentru că apar niște lucruri foarte clare. Și anume efectul negativ al deficitului balanței comerciale, un deficit mare, care apasă pe leu, iar importurile nu pot fi contrabalansate prin export pentru că industria, care este profilată în mare parte pe echipament auto, nu are comenzi din partea țărilor mari producătoare din Occident pentru că există un element de recesiune în acest domeniu ca urmare a războiului comercial. Există o incapacitate a economiei românești de a spori oferta pe piață pentru produsele de primă necesitate, în principal agroalimentare, ca urmare a creșterii cererii. Deci deocamdată nu văd nicio posibilitate să mențină un ritm de creștere de 4%", arată Coșea.

Acesta menționează că eliminarea supraaccizei la carburanți este de apreciat pentru că a fost introdusă cu o justificare mincinoasă, anume că banii vor fi folosiți pentru infrastructură. Mircea Coșea mai arată că reducerea taxelor din această perioadă se face pentru încurajarea mediului de afaceri și în principal a consumului productiv și că reducerea prețurilor la carburanți este posibil să se vadă pe întreg lanțul de produse.

Citește și: Olguța Vasilescu îl curentează pe Klaus Iohannis: Am o vagă bănuială

"Supraacciza a adus prejudicii foarte importante ramurii transportatorilor care aduce foarte mulți bani la buget. În ce măsură va scădea prețul la carburanți rămâne de văzut, dar dacă se va reduce am putea să avem reduceri pe tot lanțul până la legătura de mărar. Dar sunt sceptic în privința asta pentru că în România, toate reducerile de taxe, și mă gândesc la (reducerea) TVA pentru panificație de exemplu, nu au dus reduceri la prețuri. (…) Reducerea taxelor se face pentru încurajarea mediului de afaceri și în principal a consumului productiv. Dar e drum lung de aici și pânâ la stimularea mediului de afaceri, iar eliminarea acestei taxe nu este încă bine clarificată în funcție de directivele Uniunii Europene. Accizarea s-a redus mai mult decât trebuia deci va urma o negociere. Să vedem ce se va întâmpla la Bruxelles în legătură cu asta. Dar, teoretic, măsura stimulează activitatea transportatorilor care deocamdată aduce beneficii bugetului statului și creșterii economice", arată Coșea.

El mai scoate în evidență o problemă structurală a industriei naționale pe termen mediu și lung și implicit nevoia de tranziție de la producerea de piese auto pentru marii producători de afară: "Industria va avea în permanență în anii viitori probleme, până în momentul în care noi nu vom diversifica industria în sensul eliminării măcar parțiale a dependenței față de industria auto, vom avea probleme. Pentru că industria auto este în recesiune în Europa și apare încă un lucru destul de complicat aici pentru că noi suntem specializați pe producția de echipamente auto cu motor termic, ori Europa începe să producă electric. Și aici, în timp, comenzile față de industria română scad pentru că nu mai există producție. Sigur că nu este (un proces) imediat, este un proces de durată, dar e la început și dacă noi nu îl apreciem ca atare și luăm măsuri de diversificare și modernizare vom suferi în viitor".

În ceea ce privește scenariul macroeconomic central al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu notează că așteptările sunt pentru accelerarea ritmului de creștere economică a României de la 4% în 2018 la 4,2% în 2019, evoluție survenită pe fondul redinamizării investițiilor productive și ameliorării consumului privat.

Pe de altă parte, arată Rădulescu, dinamica anuală a PIB ar putea decelera la 3,1% în 2020, ca urmare a evoluției sub potențial din zona euro și rebalansării politicii economice interne, necesară pentru ajustarea deficitelor gemene", ceea ce se traduce inclusiv într-o ameliorare a cheltuielilor bugetare.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.