DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

O radiografie a congresului PSD

Totul a început cu o muzică antrenantă, timp în care oamenii cu simțul orientării în spațiu își găsiseră locul, iar oamenii fără simț de orientare în spațiu încă hălăduiau printre rânduri. Liderii partidului au făcut un tur de forță, începând cu balconul. Față de alte congrese, mi s-a părut ciudat că pe scenă era doar un pupitru, doar pentru vorbitori. Eu văzusem prin alte locuri un șir de mese cu marii lideri, puși acolo să dea greutate. În fapt, după o oră, încep să plece, se joacă pe tablete, caută nimic în telefoane, cască, se uită în gol. Mi s-a părut o alegere bună a organizatorilor, pentru a evita ca liderii grei să fie surprinși uitându-se pe pereți. Interesant a fost și decorul din spate, care nu a fost o poză, ci un ecran. A părut mai viu. În plus, ecranul de pe fundal a fost locul ideal pentru a se pune numele vorbitorilor. Din păcate însă, ideea bună a fost aplicată pe jumătate. În cazul unor vorbitori numele erau greșite (aparțineau altora), iar de la un moment dat nu au apărut nume. La discursul lui Dragnea apăreau imagini tematice, în funcție de ce anume vorbea omul.

Dragnea a dat tonul și a fost interesant în cele trei momente de "Puie Monta" pe care le-a avut. În rest, a avut nu discurs în care cei care l-au antrenat nu și-au făcut treaba până la capăt. Încerca să ridice degetul când voia să sublinieze ceva, dar tonul era plat și fraza era o platitudine. Momentul paroxistic a fost contactul cu publicul. Dragnea este bun la contactul cu publicul, chiar dacă le face timid ca o fată mare la prima invitație la dans în serbarea de sfârșit de an școlar. Asta face să îi pară calculate de dinainte și nenaturale, dar rezultatul e bun. Implicarea publicului în mod activ, ca parte a discursului, a fost perfecționată de Dick Morris, performată intens în ultimii 10 ani de politicieni de pe toate meridianele; dar trebuie făcută bine, altfel miroase a fals. Se vede că Dragnea a repetat cel puțin o dată discursul în oglindă și schema. Este de apreciat, având în vedere că a intrat în congres din poziția de președinte, nu mai era în campania electorală internă. De asemenea, s-a văzut că nu voia să dea din mână, dar l-au convins oamenii cu discursul că trebuie să o facă pe ici pe colo, prin punctele esențiale. Dar se vedea că a ridicat degetul doar pentru că așa a fost bătut la cap să facă, nu pentru că așa dicta economia discursului.
Ponta a încercat să se pună bine cu noul sultan, în speranța că dacă nu va fi decapitat, poate mai prinde un loc la masă dacă ar urma vreo împărțire ulterioară a osicioarelor. Nu s-a putut desprinde de discursul răutăcios și contondent pe care și l-a șlefuit în perioada de coabitare cu Traian Băsescu. Cred că va rămâne la fel de certăreț și în următorii ani. Poate peste 5 ani îl vom revederea pe Victor Ponta din perioada de dinainte de a fi premier, în care era jovial și glumeț. Dacă a luat-o pe panta alunecoasă a lui dark side of the Force, probabil îi va fi dificil să revină. A se vedea cazul lui Adrian Năstase, care a rămas arogant și azi, la 11 ani de la plecarea de la Palatul Victoria.
Ion Iliescu este nepăsător, câtă vreme cu Dragnea în funcție, socotelile îi pot merge ori foarte bine, ori foarte rău. Dar asta este riscul, are două componente: de câștig și de pierdere. Iar în politică, Ion Iliescu știe să riște când trebuie și știe să piardă. La fel de nepăsător a avut și discursul. O critică referitoare la distanțarea față de intelectuali, dar în rest nu mi s-a părut interesant.
Discursul lui Mihai Sturzu a fost singurul care a stârnit reacții adverse în sală. Aplauze au mai fost. Pon-ta! Pon-ta! Pon-ta! s-a mai strigat. Sturzu a pus punctul pe i și a venit cu un mesaj de trecere la nivelul următor. Temele abordate de el au fost până acum subiecte tabu. Încă din anii 90 până în prezent. Adică, atitudinea PSD față de mineriade, atitudinea PSD față de blocarea intrării regelui în țară și alegerile one-man-show. De o sală de aplaudaci veniți la congres cu miile ca să dea bine nu este o reală nevoie, așa cum nu este reală nevoie de o sală cu sute de deputați sau senatori care sunt doar niște ridicători de mână atunci când le spune liderul de grup cum să voteze. Dar ruperea de trecut este grea și dureroasă. Trebuia dat un semnal și bine că a venit de la cineva tânăr. Victor Ponta ar fi putut fi acel cineva tânăr care să ducă jocul la nivelul următor, dar a dovedit că s-a integrat perfect în sistem. Ruperea de trecut nu o pot face politicienii cu prieteni abonați la contracte pe bani publici. Nu o pot face de bunăvoie, le-o face DNA-ul și atunci pentru ei este dureros. Ca exemplu, îl avem pe Sorin Oprescu ce se plimbă din spital în spital, poate îi găsește cineva ceva, doar să nu stea după gratii. E nasol ca din luxul creat pe miliarde sifonate din bani publici să te muți cu periuța de dinți în văgăuna arestului. Da, ruperea de trecut este grea și fluierăturile din sală au confirmat asta.
Au mai fost discursuri ale invitaților străini, dintre care doar doar la Dumitru Diacov oamenii au fost interesați (a fost și un discurs interesant), iar la discursul cehului au început nepoliticos să iasă afară din sală imediat ce omul a început să vorbească. Atât de jenat a fost invitatul ceh, încât și-a încheiat rapid mesajul și a avut o față pe care se citea constatarea "Niște țărani..."
Că tot zic de țărani, roșul partidului a fost completat de diverse grupuri de red-necks cu cămăși în stil Confecții Bârlad, veniți "la Bucuriăș", care nu și-au dat telefoanele pe discret, care se uitau la clipuri zgomotoase pe telefon (chiar în timp ce vorbea Liviu Dragnea!) dându-și coate "iea uiti uăi", a căror principală preocupare era "da masa uăi, noi uni băgăm la ghiozdan?" și care se întrebau de ce Ecaterina Andronescu nu are decolteu. Da, niște țărani...
Vot, rezultate, pupături. Să chemi mii de oameni care să plece tocmai la anunțarea rezultatului final nu se numește un congres reușit. A observat și Liviu Dragnea că în sală mai era o mână de oameni și a spus "în fața acestei săli arhipline".
În concluzie, partidele mai au mult până când își vor instrui membrii activi din partid ca să știe cum să se comporte la un congres. Care vrea să facă doar act de prezență, mai bine nu ar mai veni. Discursuri doar de dragul de a spune ceva de la tribună, așa cum au făcut mulți pe care nu i-am menționat - cred că se poate și fără.

 

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.