O suită de simboluri "neinteligibile", care au căpătat înţelesuri după cinci secole: Patru cercetători francezi au prezentat miercuri cea mai recentă descoperire a lor, anunţând că au descifrat o scrisoare expediată în 1547 de împăratul Carol Quintul ambasadorului său din Franţa, care a adus astfel noi informaţii despre relaţiile dintre regatul condus pe atunci de monarhul francez Francisc I şi Sfântul Imperiu Roman, informează AFP.
Pentru această reuşită excepţională, şase luni de muncă au fost necesare pentru experţii în criptografie de la Laboratorul de cercetări în informatică din Lorena (Loria), care au colaborat cu o profesoară de istorie de la Universitatea Picardie, potrivit Agerpres.
Scrisoarea, rămasă în uitare timp de secole, se afla în colecţiile Bibliotecii Stanislas din Nancy. Cecile Pierrot, criptografă la Loria, a auzit pentru prima dată în 2019 vorbindu-se despre "o scrisoare criptată a lui Carol Quintus" (1500-1558), din întâmplare, în timpul unui cine. Cercetătoarea a crezut atunci că era vorba despre o legendă, dar atunci când i-a fost menţionată încă o dată existenţa acelui document, doi ani mai târziu, a decis să înceapă o serie de cercetări.
La sfârşitul anului 2021, ea a văzut pentru prima dată scrisoarea misterioasă şi de neînţeles, care purta semnătura împăratului Carol Quintul (care era şi regelui Spaniei - n.r.) şi era adresată ambasadorului său Jean de Saint-Mauris.
A început atunci activitatea de descifrare. Cecile Pierrot a examinat îndelung scrisoarea, a clasat "în familii distincte" cele 120 de simboluri utilizate de Carol Quintul. Le-a denumit şi a decis să numere apariţia lor, precum şi identificarea combinaţiilor care ar putea să se repete.
Cod diabolic
Cecile Pierro şi alţi doi cercetători de la laboratorul din Nancy, Pierrick Gaudry şi Paul Zimmermann, au decis să facă apel la informatică pentru "a accelera cercetările". Nu însă şi la inteligenţa artificială, pentru că în acest caz "omul este cel care pune întrebările corecte unui computer", a precizat experta franceză în criptografie.
Descifrarea s-a făcut "cu paşi mici", întrucât codul folosit de Carol Quintul este "diabolic". Pe lângă numărul său mare de simboluri, "cuvinte întregi erau cifrate cu un singur simbol", iar vocalele precedate de o consoană erau marcate prin diacritice, o inspiraţie venită probabil din arabă, a explicat Cecile Pierrot.
Un alt element derutant: împăratul folosea "simboluri nule", care nu însemnau nimic şi aveau scopul doar de a îi induce în eroare pe inamicii care ar fi încercat să descifreze mesajul.
Declicul s-a produs la sfârşitul lunii iunie: Cecile Pierrot a reuşit să izoleze o suită de cuvinte din acea misivă.
Pentru acea reuşită, cei trei criptografi din Nancy au apelat la Camille Desenclos, specialistă atât în criptografie, cât şi în istoria relaţiilor dintre Franţa şi Sfântul Imperiu Roman din secolul al XVI-lea.
Ea i-a ajutat să asambleze "piesele de puzzle", recontextualizând scrisoarea, pentru a înţelege mai bine aluziile sale.
"Piatra din Rosetta" la Besancon
Un fel de "piatră din Rosetta" le-a venit atunci în ajutor: o scrisoare a lui Jean de Saint-Mauris conservată la Besancon, în care destinatarul a scris pe margine "o formă de transcriere" în timp ce descifra misiva pe care i-o trimisese ambasadorul, a explicat Cecile Pierrot.
Odată descifrată, scrisoarea "a confirmat starea destul de degradată" din 1547 a relaţiilor dintre regele francez Francisc I şi împăratul Sfântului Imperiu Roman Carol Quintul, care semnaseră totuşi un tratat de pace cu trei ani mai devreme, a explicat Camille Desenclos.
În pofida acelei păci, cei doi suverani întreţineau o "neîncredere" reciprocă "extrem de puternică" şi încercau "să se slăbească" unul pe celălalt, a adăugat experta franceză.
O altă informaţie dezvăluită prin descifrarea scrisorii: "zvonul despre un complot ce privea asasinarea lui Carol Quintul se răspândea în Franţa", a relatat Camille Desenclos, un zvon despre care "nu se ştia aproape nimic" până acum.
El s-a dovedit a fi "nefondat" - Carol Quintul nu a murit asasinat -, însă acea scrisoare arăta "teama" renumitului monarh faţă de acel "potenţial complot", a subliniat specialista franceză.
În misiva lui către ambasadorul său din Franţa, fostul împărat evoca şi situaţia imperiului său, precum şi strategia lui politică şi militară: folosirea unei corespondenţe cifrate i-a permis astfel "să disimuleze" informaţii deosebit de sensibile faţă de adversarii lui.
Cercetătorii speră de acum să poată identifica şi alte scrisori în Europa ale împăratului şi ale ambasadorului său, "pentru a avea o imagine de ansamblu asupra strategiei lui Carol Quintul în Europa".
"Este posibil să facem alte multe descoperiri în anii care vor urma", a declarat Camille Desenclos.
Comentează