O sculptură Brâncuşi, considerată pierdută şi redescoperită în 2023, va fi expusă în premieră la Bucureşti

Galeriile Artmark expun, de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi la 19 februarie, o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, după ce a fost considerată pierdută sau distrusă”. Sculptura a fost recent adjudecată la o licitaţie internaţională din Paris, de un colecţionar român.

Evenimentul de dezvelire şi prima întâlnire cu publicul a acestei lucrări va avea loc sâmbătă, 17 februarie, la Palatul Cesianu-Racoviţă (str. C.A. Rosetti nr. 5), de la ora 16.00, în prezenţa Doinei Lemny, istoric de artă, cercetătoare specializată în opera sculptorului Constantin Brâncuşi şi unul dintre cei mai cunoscuţi exegeţi ai operei marelui artist. Doina Lemny va susţine o conferinţă în care va detalia aspecte puţin cunoscute din biografia artistului, precum şi circumstanţele realizării acestei opere considerate pierdute.

Expoziţia „Brâncuşi Exclusiv” va fi deschisă gratuit publicului, până în data de 25 februarie, şi va putea fi vizitată zilnic, de luni până duminică, în intervalul orar 10.00-20.00.

„Ziua Naţională Brâncuşi din fiecare an implică o evocare a personalităţii artistului devenit un simbol al creativităţii româneşti. Dar rareori se întâmplă să aducem în atenţia publicului o operă care nu a fost niciodată văzută. Artmark prezintă anul acesta o operă cu totul inedită, considerată pierdută sau distrusă – după cum obişnuia artistul să procedeze. A fost reprezentată până acum printr-o singură fotografie din colecţia colecţionarului englez David Grob, care a fost prezentată în cadrul expoziţiei Brâncuşi de la Timişoara - «Surse româneşti şi perspective universale»”, a declarat, pentru Artmark, Doina Lemny.

„Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)” este una dintre ultimele lucrări realizate de sculptor în manieră impresionistă, sub influenţa maestrului său de atunci Auguste Rodin, înainte de a începe, în 1907, să cioplească direct în piatră. Acest bust apare şi în fotografiile din atelierul lui Constantin Brâncuşi din Piaţa Dauphine nr. 16 din Paris.

Sculptura înfăţişează un portret de bărbat, dotat cu o impresionantă mustaţă à la française, şi a fost cunoscută mult timp sub numele „Portretul lui M.G.”, dintr-o confuzie. Este, de fapt, portretul lui Achille Baldé, chelner în cafeneaua în care Brâncuşi a lucrat, ca spălător de vase, în primul an al sosirii sale la Paris. Lucrarea este reprodusă în cele mai importante cataloage Brâncuşi, după o fotografie păstrată la Centrul Pompidou, şi este o „verigă” care face legătura dintre lucrările româneşti de dinainte de epoca pariziană şi ceea ce va urma începând cu anii 1907-1908, şi anume „Rugăciunea” şi „Cuminţenia pământului”, lucrări care deschid drumul celebrelor sale capodopere modernist-abstractizante.

„Arta este o oglindă în care fiecare vede ceea ce gândeşte. În artă ceea ce contează e bucuria. Nu e nevoie să înţelegi. Eşti fericit că vezi! Frumosul nu aparţine nimănui, este al tuturor şi fiecare îl obţine după puteri. Sculpturile mele nu trebuie să fie respectate, ci iubite. Trebuie să-ţi vină să te joci cu ele. Priviţi sculpturile mele până le veţi vedea”, iată doar câteva dintre cele mai cunoscute aforisme lăsate posterităţii de Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa).