Premium
Răspunsurile alergice la alimentele obişnuite, cum ar fi lactatele şi alunele, ar putea fi o cauză importantă şi neidentificată până acum a bolilor de inimă, sugerează o nouă cercetare. Acest risc sporit ar putea fi comparabil cu – sau ar putea chiar depăşi – riscurile reprezentate de fumat, precum şi de diabet şi poliartrită reumatoidă, raportează cercetătorii, potrivit News.ro.
Oamenii de ştiinţă de la Centrul medical al universităţii din Virginia (UVA) au analizat mii de adulţi de-a lungul timpului şi au descoperit că persoanele care au produs anticorpi ca răspuns la produsele lactate şi la alte alimente prezentau un risc ridicat de deces cardiovascular.
Rezultatele au fost valabile chiar şi atunci când au fost luaţi în considerare factorii de risc tradiţionali pentru bolile de inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială şi diabetul.
Cea mai puternică legătură a fost pentru laptele de vacă, dar şi alţi alergeni, cum ar fi arahidele şi creveţii, au fost, de asemenea, semnificativi.
Descoperirile sunt îngrijorătoare, fiind pentru prima dată când anticorpii IgE (imunoglobulina E) la alimente comune au fost legaţi de un risc crescut de mortalitate cardiovasculară, raportează cercetătorii.
Constatările nu dovedesc în mod concludent că anticorpii alimentari sunt cauza riscului crescut, dar lucrarea se bazează pe studii anterioare care fac legătura între inflamaţia alergică şi bolile de inimă.
Unii adulți nu știu de alergie
Aproximativ 15% dintre adulţi produc anticorpi IgE ca răspuns la laptele de vacă, arahide şi alte alimente.
În timp ce aceşti anticorpi fac ca unele persoane să aibă alergii alimentare severe, mulţi adulţi care produc aceşti anticorpi nu au nicio alergie alimentară evidentă.
Noua cercetare a constatat că cea mai puternică legătură cu decesul cardiovascular a fost la persoanele care aveau anticorpi, dar care au continuat să consume alimentele respective în mod regulat – ceea ce sugerează că nu aveau o alergie alimentară severă.
Alergiile şi inima
Deşi aceasta este prima dată când anticorpii alergici la alimente comune au fost legaţi de mortalitatea cardiovasculară, alte afecţiuni alergice – cum ar fi astmul şi erupţia cutanată cu mâncărimi cunoscută sub numele de eczemă sau dermatită atopică – au fost identificate anterior ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
Cercetătorii speculează că anticorpii alergici la alimente ar putea afecta inima prin faptul că duc la activarea unor celule specializate, numite mastocite.
Se ştie că mastocitele din piele şi intestin contribuie la reacţiile alergice clasice, dar acestea se găsesc şi în vasele de sânge şi în ţesutul cardiac.
Activarea persistentă a mastocitelor ar putea conduce la inflamaţie, contribuind la acumularea de plăci nocive care pot provoca atacuri de cord (infarct miocardic) sau alte leziuni cardiace, cred cercetătorii.
Oamenii de ştiinţă subliniază, totuşi, că este posibil ca şi alţi factori genetici sau de mediu să fie în joc. Este chiar posibil ca bolile cardiovasculare să crească riscul de sensibilizare alimentară – ceea ce înseamnă că bolile de inimă ar putea creşte riscul de alergii alimentare, mai degrabă decât invers – deşi noile rezultate sugerează că acest lucru este puţin probabil.
Cercetătorii fac apel la studii suplimentare pentru a înţelege mai bine implicaţiile acestor descoperiri înainte de a recomanda orice schimbare în modul în care medicii tratează sau gestionează alergiile alimentare.
„Acest studiu indică posibilitatea ca, în viitor, un test de sânge să ajute la furnizarea de informaţii personalizate despre o dietă sănătoasă pentru inimă”, a declarat Wilson, „deşi înainte ca acest lucru să poată fi recomandat, mai avem încă mult de lucru pentru a înţelege aceste constatări”, a precizat cercetătorul.
