Premium
În ziua de 19 aprilie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:
”Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de un număr de 89 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.
Citește și: Dezastru pentru Raiffeisen: Amendă uriașă pentru practici incorecte
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Constatând identitatea de obiect al acestor două sesizări, Curtea Constituțională a dispus conexarea acestora.
Citește și: Hagi, atac nemilos la ”CEI DE SUS”: “Suntem niște gâze! Oamenii de sus impart România cum vor”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:
1. A respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art.I pct.57 [cu referire la art.421 alin.(2)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Citește și: Un gigant din România face concedieri în masă: Sute de oameni dați afară
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) lit.a)]; pct.9 [cu referire la art.7 alin.(1)-(7) teza întâi şi (9)]; pct.29 [cu referire la art.19 alin.(6)]; pct.40 [cu referire la eliminarea art.28 alin.(4)]; pct.42 [cu referire la art.30]; pct.43 [cu referire la art.31 alin.(3)]; pct.55 [cu referire la art.40 alin.(1)]; pct.62 [cu referire la eliminarea art.461 alin.(2)]; pct.74 [cu referire la eliminarea art.50 alin.(6)]; pct.78 [cu referire la art.52 alin.(1)]; pct.88 [cu referire la art.53 alin.(1) şi la eliminarea art.53 alin.(9) şi (10)]; pct.99 [cu referire la art.58 alin.(12 )]; pct.110 [cu referire la art.62 alin.(3)] şi pct.152 [cu referire la art.96 alin.(7), alin.(8) teza întâi şi alin.(11) teza întâi] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a legii în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Citește și: Starbucks, în mijlocul unui scandal uriaș: De ce este acuzată compania
3. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) lit.b), c) şi d)]; pct.9 [cu referire la art.7 alin.(7) teza a doua]; pct.29 [cu referire la art.19 alin.(2)]; pct.94 [cu referire la art.56]; pct.135 [cu referire la art.75 alin.(2)] şi pct.152 [cu referire la art.96 alin.(3) şi (4)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.
Prin urmare, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor urmează să fie reexaminate pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale, conform dispozițiilor art.147 alin.(2) din Constituție.
Citește și: Dezvăluire explozivă a Olguței Vasilescu! Cât câștigă oamenii săi
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.”, se arată în decizia CCR.
