Oficial UE: Sunt bucuros că România nu a luat-o pe acelaşi drum ca Franţa la alegeri

Autor:

Publicat: 30/05/2014 09:41

Politicianul norvegian susţine că o explicaţie pentru acest lucru ar putea fi faptul că România a experimentat deja comportamentul politic extrem şi nu doreşte să repete experienţa, precum şi toleranţa mai mare în această parte a Europei pentru diversitatea etnică şi religioasă. Secretarul general al CoE consideră că alegerea din primul tur a noului preşedinte ucrainean Petro Poroşenko transmite un mesaj clar atât în interiorul ţării, cât şi comunităţii internaţionale despre ceea ce vrea poporul ucrainean şi şi-a exprimat speranţa că Rusia se va adapta la acest mesaj, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va respecta rezultatul alegerilor din Ucraina. Thorbjorn Jagland a mai spus în interviul pentru AGERPRES că noul mecanism privind statul de drept introdus de Comisia Europeană merge în direcţia cea bună şi că în curând România şi Bulgaria, singurele ţări UE vizate de un Mecanism de Cooperare şi Verificare, ar putea ajunge pe picior de egalitate cu celelalte state membre în ceea ce priveşte monitorizarea respectării obligaţiilor care le revin. Nu în ultimul rând, secretarul general al CoE a vorbit în premieră despre intenţia de a înfiinţa un institut pentru romi la nivel european care să aibă scopul de a construi o identitate mai puternică a romilor şi a dezvolta încrederea în propria lor cultură şi istoria lor. AGERPRES: Domnule secretar general, aţi avut întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Care au fost principalele subiecte de discuţie? Thorbjorn Jagland: În primul rând, am discutat ce pot face împreună Consiliul Europei şi autorităţile române în Parlament. Am discutat despre Codul de conduită pentru Parlament în elaborarea căruia am fost implicaţi de destul de mult timp şi despre modul în care putem continua să cooperăm pentru combaterea corupţiei, care este o problemă foarte răspândită în întreaga Europă acum. Cu preşedintele şi ministrul de externe am discutat şi chestiuni regionale, şi în special despre situaţia din Ucraina şi Republica Moldova. AGERPRES: V-aş întreba acum despre recentele alegeri europene care au arătat o imagine amestecată. Pe de o parte, avem pentru prima dată în organizarea alegerilor europene o prezenţă în creştere la scrutin, avem circa 140 de eurosceptici în noul Parlamentul European, dar pe de altă parte, principalele partide de centru, respectiv centru-dreapta şi centru-stânga, au păstrat majoritatea în PE. Cum comentaţi aceste alegeri, având în vedere că Frontul Naţional a câştigat în Franţa şi UKIP în Marea Britanie? Thorbjorn Jagland: Bineînţeles, este îngrijorător că partidele extremiste au câştigat mai mult teren, dar nu ar trebui să uitaţi că principalele partide păstrează încă majoritatea în Parlamentul European şi sunt foarte bucuros să văd că România nu a luat-o pe acelaşi drum ca de pildă Franţa şi alte ţări. Aş vrea să spun că România a dat un bun exemplu, există în mod evident aici o cultură de a nu merge cu curentul şi este foarte bine că este aşa. Cred că nu ar trebui să exagerăm rezultatele acestor alegeri. Da, partidele de extremă au câştigat mai mult teren, dar cred că principalele partide pot gestiona situaţia dacă doresc. AGERPRES: Cum vă explicaţi acest lucru, faptul că România, o democraţie mai tânără decât altele, nu are partide extremiste sau populiste reprezentate în Parlamentul European? Thorbjorn Jagland: Cred că poate avea legătură cu faptul că aţi experimentat comportamentul politic extrem şi nu vreţi să aveţi din nou acest lucru. De asemenea, în această parte a Europei sunteţi mai obişnuiţi să aveţi minorităţi, diversitate politică şi religioasă, lucruri de care alte părţi ale Europei sunt îngrijorate. AGERPRES: Într-un raport din aprilie al Consiliului Europei, aţi scris că încălcări grave ale drepturilor omului - printre care corupţia, traficul de fiinţe umane, rasismul şi discriminarea - persistă în Europa. De asemenea, în raport se menţionează că Europa trece prin cea mai mare criză a drepturilor omului de la Războiul Rece. Ce poate face Consiliul Europei pentru a inversa această tendinţă? Care ar trebui să fie prima prioritate a liderilor europeni în abordarea acestei situaţii? Thorbjorn Jagland: În primul rând, cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să lucrăm mult mai mult cu toate statele membre pentru a le determina să introducă legislaţie care este în conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi /a ne asigura/ că liderii politici îşi asumă mai multă responsabilitate în a face acest lucru şi a nu trimite toate plângerile la Curtea de la Strasbourg (CEDO - n.r.). Trebuie să ne concentrăm acum în a face statele membre să-şi îndeplinească obligaţiile pe care şi le-au asumat când au semnat Convenţia europeană şi asta este cea mai importantă parte a reformei pe care o fac în Consiliu pentru a avea o muncă mai orientată spre asistenţă, respectiv să asigurăm asistenţă statelor pentru a face reformele necesare. AGERPRES: Ştiţi că Parlamentul European a adoptat în acest an raportul privind drepturile omului, iar acesta conţine o solicitare către Comisia Europeană de a introduce un mecanism pentru protejarea valorilor fundamentale, precum egalitatea de gen sau drepturile persoanelor cu handicap. Credeţi că acest mecanism de protejare a valorilor fundamentale poate fi un instrument util pentru a realiza acest lucru? Thorbjorn Jagland: Cred că a fost necesar pentru Uniunea Europeană să facă ceva pentru a determina statele membre să-şi respecte obligaţiile. Pe de altă parte este important să spunem şi faptul că UE nu are competenţe legale sau o bază legală pentru a acţiona în multe din chestiunile care sunt de interes pentru public. Aici intervine Consiliul Europei şi Uniunea Europeană a spus clar că vrea să folosească CoE acolo unde nu poate acţiona în numele Uniunii. AGERPRES: Aş vrea să vă întreb acum despre un alt mecanism pentru introducerea căruia Comisia Europeană a făcut primii paşi, este vorba despre mecanismul privind statul de drept pe care CE l-a propus în acest an. Acesta stabileşte o abordare în trei paşi în cazurile în care statul de drept a fost încălcat. Cazurile României şi Ungariei au fost date drept exemplu în acest sens, sunt cazuri pe care le cunoaşteţi şi în care aţi fost implicat. Credeţi că acest mecanism merge în direcţia cea bună? În al doilea rând, credeţi că un asemenea mecanism ar trebui să ducă progresiv la eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România şi Bulgaria, singurele state din UE monitorizate în acest fel? Thorbjorn Jagland: Da, cred că merge în direcţia cea bună. Este adecvat ca UE să fie puţin mai fermă când vine vorba despre respectarea unor anumite obligaţii în ceea ce priveşte statul de drept. /MCV-ul/ a funcţionat destul de bine pentru România şi Bulgaria, văd multe progrese, şi cred că foarte curând România şi Bulgaria vor fi pe aceeaşi linie cu toată lumea şi acesta este motivul pentru care au cooperat activ cu Consiliul Europei şi asta va continua şi în viitor. Ne apropiem de o situaţie în care toţi membri UE vor fi mai mult pe picior de egalitate, aş spune, şi asta este foarte bine. AGERPRES: Aş vrea acum să vă pun o întrebare despre chestiunea incluziunii romilor, una în care ştiu că v-aţi implicat foarte mult. Au fost unele iniţiative în ultimii ani, aţi fost implicat împreună cu comisarul /european, Laszlo/ Andor în proiectul ROMACT de exemplu, la care România a participat. Cum credeţi că poate fi dusă mai departe incluziunea romilor? Credeţi că avem la dispoziţie toate instrumentele de care avem nevoie pentru a creşte incluziunea romilor? Ştiţi că sunt oameni care spun că ar fi nevoie de un comisar pentru romi sau de o agenţie pentru incluziunea romilor. Credeţi că dispunem de toate instrumentele pentru a creşte incluziunea romilor sau avem nevoie de alte instrumente la nivel european? Thorbjorn Jagland: Nu aş spune că toate instrumentele există, dar avem instrumente foarte bune. Comisia Europeană are fonduri importante pe care statele membre le pot folosi pentru ameliorarea asistenţei medicale, a asigurării de locuinţe şi a altor lucruri de acest gen. Consiliul Europei face de asemenea lucruri importante pentru a-i educa pe acei aşa-numiţi mediatori care lucrează pe teren pentru ca romii să aibă acces la servicii sociale şi aşa mai departe. Există o verigă lipsă cu care acum încercăm să facem ceva. Cred că există o nevoie de a creşte încrederea în sine în rândul romilor pentru a construi o identitate mai puternică a romilor şi încrederea în propria lor cultură, în propria lor istorie şi pentru a răspândi înţelegerea culturii şi a istoriei lor în afara comunităţilor rome. De aceea încercăm să înfiinţăm un institut pentru romi la nivel european care poate face exact acest lucru. Cred că avem majoritatea instrumentelor, trebuie să le folosim într-un mod mai bun, să le coordonăm şi să le facem să funcţioneze. AGERPRES: În ceea ce priveşte criza din Ucraina şi intervenţia militară a Rusiei în Crimeea, credeţi că există riscul să izbucnească în Europa conflicte similare? Thorbjorn Jagland: Există, pentru că ceea ce a declanşat întreaga criză a fost faptul că oamenii au ieşit în stradă pentru că nu mai puteau tolera corupţia, folosirea greşită a puterii, deci am avut o revoluţie care a declanşat toate lucrurile pe care le-am văzut în Ucraina. Avem acelaşi potenţial în multe alte locuri în Europa dacă nu suntem capabili să combatem corupţia, să avem un sistem judiciar independent şi eficient, instituţii independente, mecanisme de verificare şi control, separaţia puterilor în stat. Asta este o lecţie veche nu numai pentru Europa, ci una pe care am văzut-o şi în sudul Mării Mediteraneene. Când ai o corupţie larg răspândită, iar puterea este folosită greşit, oamenii fac revoluţii, iar asta se poate întâmpla în multe locuri în Europa. AGERPRES: Duminică au avut loc alegeri prezidenţiale în Ucraina, în care Petro Poroşenko a obţinut o victorie marcantă. Credeţi că dl Poroşenko are acum genul acela de legitimitate de care are nevoie pentru a putea coopera atât cu partenerii occidentali şi instituţiile europene, cât şi cu Rusia, care are un rol esenţial pentru calmarea situaţiei în estul Ucrainei? Thorbjorn Jagland: Am vorbit cu dl Poroşenko acum o oră (joi, în jurul orei 15 - n.r.) şi i-am spus că am fost foarte bucuros că a fost ales din primul tur. Este un mesaj clar atât pentru ucraineni, cât şi pentru lumea din afară, despre ceea ce vrea poporul ucrainean şi dacă pornesc de acolo şi încep acum un proces constituţional real, care poate fi incluziv, şi fac alegeri pentru un nou parlament, pentru că au nevoie şi de un parlament care este legitim, atunci cred că Ucraina este pe calea cea bună şi este într-adevăr posibil să menţină unitatea şi integritatea sa teritorială. Au o situaţie foarte dificilă, asta este evident, în ceea ce priveşte economia, situaţia din estul Ucrainei, dar au trecut prin prima fază, alegerea preşedintelui lor, iar asta este foarte important. AGERPRES: Cum credeţi că va acţiona Rusia în următoarea perioadă de timp? Thorbjorn Jagland: Este dificil de spus, dar este un mesaj clar pentru Rusia, că Ucraina şi-a ales preşedintele. Nu toţi oamenii din estul Ucrainei au putut să voteze, dar mulţi dintre ei au făcut-o, iar Poroşenko a avut mult sprijin şi acolo. Deci mesajul este foarte clar şi sper că Federaţia Rusă se va adapta la acest lucru. Am fost bucuros să văd că preşedintele Putin a spus că va respecta rezultatul alegerilor. Acesta este un prim semn bun din partea lor. AGERPRES: Aş vrea să vă întreb acum despre conflictele îngheţate din regiune. Care este lecţia care trebuie învăţată din criza din Ucraina despre conflictele îngheţate? Adică este important să se facă mai mult pentru soluţionarea lor acum, până nu devin foarte 'fierbinţi'? Thorbjorn Jagland: Da, cred că da. Ceea ce este important este că se fac eforturi pentru a găsi soluţii politice în multe din aceste conflicte, în Transnistria, în Nagorno-Karabah. Dar ceea ce lipseşte este să se ţină cont de cât de important este statul de drept şi respectarea drepturilor omului în acest context. De aceea cred că trebuie să găsim o cale de a acţiona în aceste zone. Cred că se poate acumula multă încredere dacă oamenii au acces la sistemul de protecţie a drepturilor omului pe care l-am instituit în Europa. Să sperăm că această criză din Ucraina ne poate învăţa o lecţie, respectiv că este mai bine să luăm nişte măsuri preventive decât să lăsăm lucrurile să evolueze în crize majore. AGERPRES: Cred că aţi discutat cu ministrul român de externe chestiunea Transnistriei. Ştiţi că Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care făcea apel la respectarea drepturilor minorităţii vorbitoare de limba română de acolo. S-au făcut o serie de paşi, dar credeţi că situaţia s-a îmbunătăţit? Thorbjorn Jagland: Au fost unele semne de ameliorare după alegerile din Transnistria aş spune, existând o atitudine mai favorabilă cooperării. Dar nu cred că criza pe care am văzut-o în Ucraina a ajutat în această direcţie. Dar poate ne vom întoarce la acest lucru. Cred că ceea ce este important este ceea ce aţi spus, să fie protejate drepturile tuturor minorităţilor, nu numai acolo, dar în special în această regiune. Făcând acest lucru putem crea mai multă încredere, ceea ce este foarte important pentru soluţionarea conflictului. Deci lucrăm cu măsuri de dezvoltare a încrederii pe ambele maluri ale râului şi încercăm să folosim instrumentele noastre din aceste domenii care pot ajuta la respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor de acolo. AGERPRES: Ştiţi că România este una dintre ţările care are o minoritate importantă în Ucraina, care avea dreptul de a-şi folosi propria limbă. La un moment dat, noile autorităţi din Kiev au adoptat o lege care amenda o lege mai veche ce făcea posibil acest lucru. Acum România solicită din nou acest lucru, la fel ca şi alte ţări cu minorităţi în Ucraina. Credeţi că noile autorităţi din Ucraina ar trebui să le permită să-şi folosească propria limbă? Thorbjorn Jagland: Există o obligaţie pe care Ucraina o are în baza aşa-numitei Carte pentru limbile locale şi regionale. Sunt sigur că noile autorităţi de la Kiev vor lua acum foarte în serios drepturile minorităţilor în general şi în special dreptul de a-şi utiliza propria limbă. Pentru că asta este una dintre problemele cheie în conflictul pe care l-am văzut în Ucraina. Eu am un reprezentant special care lucrează în parlamentul ucrainean pentru a oferi consiliere şi asistenţă privind noua legislaţie şi ştiu că această chestiune are un loc important pe agendă. Desigur, au avut multe alte lucruri de făcut, dar când lucrurile se vor calma se vor întoarce la această chestiune foarte importantă legată de drepturile minorităţilor şi la dreptul de a folosi propria limbă. AGERPRES: Permiteţi-mi să vă adresez în final o întrebare mai filosofică. Care credeţi că va fi cea mai mare provocare pentru organizaţia dvs. în anii care urmează? Thorbjorn Jagland: Cred că este legată de faptul că Europa devine din ce în ce mai diversă în ceea ce priveşte cultura, religia, minorităţile. Acestea au fost mereu o dificultate pentru Europa şi să facă faţă acestei diversităţi va fi principala problemă pentru Europa. Trebuie să-i determinăm pe europeni nu numai să accepte această situaţie, că am devenit un continent mult mai divers, ci şi să se folosească de acest lucru. Este de fapt un lucru bun pentru Europa că avem mai mulţi oameni din exterior pentru că altfel nu am fi putut menţine nivelul de bunăstare pe care îl avem, suntem total dependenţi de ei. De asemenea, ei contribuie şi la diversificarea culturii noastre, ceea ce este un lucru bun pentru noi. Dar să-i determini pe europeni să accepte acest lucru este o sarcină dificilă şi cred că aceasta este o provocare mai mare decât a fost criza economică. Poate fi depăşită, însă să te adaptezi unei societăţi care devine din ce în ce mai pluralistă, deşi este o provocare bună, cum îmi plăcea s-o numesc, este una dificilă şi care nu este acceptată de mulţi oameni. Asta am văzut, cred, în alegerile europene, că partidele extremiste se folosesc de această situaţie şi creează multă teamă în rândul populaţiei

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!