DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Opinie: Anarhiştii francezi şi extrema dreaptă aruncă în aer Franţa

Euronews
Franta proteste

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză realizată de Iulian Chifu pe tema amplelor mișcări de protest care au cuprins Franța și care au degenerat în acțiuni violente cu un pronunțat caracter politic.

Adevarul:

Ceea ce a început ca o mişcare legitimă de contestare a creşterilor de preţuri la carburanţi a degenerat într-o luptă politică în perspectiva campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare în Franţa, acolo unde extrema dreaptă a lui Marine le Pen şi anarhiştii de extrema stângă francezi contestă Europa, acordurile climatice de la Paris şi pe Preşedintele pro-european Emmanuel Macron.
Politizarea mişcării, după ce preţul petrolului scăzuse dramatic şi taxele pentru maşini electrice au fost eliminate de către guvern, când nu mai exista combustibil social pentru acţiunile de protest, a coincis şi cu izbucnirea violenţelor de stradă la proteste, cei din stradă devastând chioşcuri, magazine şi aruncând cu cocktailuri Molotov contra forţelor de ordine.
Câmp de luptă al majorităţii anti-europene contra lui Macron
Practic, Parisul s-a transformat în weekend într-un câmp de luptă în care vin cei ce doresc să se bată cu jandarmii. Confruntările aruncă în aer şi turismul, şi comerţul din weekend, în timp ce numărul celor din stradă scade, dar virulenţa ofensivă creşte. De aici şi efectele şi reacţia forţelor de ordine. Sâmbătă au fost în stradă 125.000 de protestatari în întreaga Franţă, mai puţini decât cu o săptămână mai devreme, din care 10.000 la Paris.
Poliţia a mobilizat 90.000 de oameni specializaţi în lupta cu protestatarii violenţi, 8000 dintre ei la Paris. Atacurile împotriva poliţiei au dus la ridicarea a 1385 persoane şi reţinerea a 974 dintre aceştia pentru acţiunile violente. Poliţia a utilizat tunuri cu apă, gloanţe de cauciuc şi gaz lacrimogen.
Şi motivele protestelor s-au schimbat radical. De la abordări sociale, care reclamă taxele mari şi salariile mici, la cele, anti-europene, care reclamă austeritatea deopotrivă cu politicile climatice şi cu noile legi ale muncii, s-a ajuns la contestarea Europei, a politicilor europene şi se cere eliminarea lui Macron prin referendum, înainte de alegeri. Mai mult, pe Facebook, acolo unde s-a făcut recrutarea participanţilor, s-a constituit şi un grup de susţinători al vestelor galbene apărători ai mediului, exact opusul programului care a lansat protestele.
„Grupurile supărate“ de pe Facebook care au creat la origine mişcarea sunt „Compteur Officiel de Gilets Jaunes“ cu 1,7 mln membri, “Carte des Rassemblements“, cu 300.000 de membri şi „Angry Patriots“ - Patrioţii Supăraţi cu 53.000 membri. Asta într-o Franţă cu 22 mln utilizatori de Facebook zilnic, în care 67% din cetăţeni au profiluri active pe reţeaua de socializare.
Dar mişcarea a fost preluată de către Frontul Naţional al lui Marine Le Pen şi de mişcarea de extremă stânga CGT. Printre protestatari s-au adunat anarhişti, populişti anti-imigraţie, şi mişcările neo-fasciste.(Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Presiunea asupra bugetului din 2019 pare să se resimtă în toată Europa. Spania, cea de-a patra economie europeană, a anunţat că va majora salariul minim de anul viitor cu 22%. Ar fi cea mai importantă majorare din ultimele patru decenii.
Angajaţii spanioli ar urma astfel să primească un salariu minim de 900 de euro pe lună, potrivit propunerii premierul Pedro Sanchez. Măsura face parte din eforturile prim ministrului socialist, care guvernează fără o majoritate, de a obţine suficient sprijin pentru adoptarea în Parlament a proiectului de buget pe 2019.
Potrivit proiectului de buget publicat la începutul lui octombrie, măsura va costa 340 milioane de euro. Propunerea a fost dur criticată de opoziția de dreapta, însă a fost susţinută de stânga radicală, fix sprijinul de care are nevoie guvernul pentru proiecte propuse în Parlament.
Guvernul de la Madrid ar urma să aprobe prin decret această creştere într-o şedinţă care va avea loc pe 21 decembrie, la Barcelona. Economia spaniolă a intrat în cel de-al cincilea an de expansiune, rezistând şocurilor externe şi turbulenţelor politice, spre deosebire de Franţa. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

După un an turbulent pentru pieţe, datoriile companiilor şubrede din SUA sperie personalităţi ale lumii financiare care, la rândul lor, spun lucruri de natură să producă teamă. Însă investitorii nu se lasă uşor intimidaţi. În cea mai recentă criză financiară, ei n-au văzut hăul decât atunci când au căzut în el.
Janet Yellen, fost preşedinte al Rezervei Federale americane, a sunat alarma în privinţa venirii unei noi crize financiare în SUA, indicând ca principal motiv de îngrijorare finanţarea companiilor şi firmelor riscante, cu bonitate redusă sau resurse financiare slabe, prin instrumente cunoscute ca „leveraged loans“. La acesta se adaugă reducerea puterilor autorităţilor de reglementare din sistemul bancar şi tendinţa de dereglementare. „Cred că în sistem sunt găuri uriaşe. Nu cred că lucrăm la problema creditelor date companiilor slabe aşa cum ar trebui, aşă că au rămas găuri. Mă tem că putem avea o nouă criză financiară“, a spus Yellen, citată de CNBC. Comentariile sunt o schimbare serioasă de discurs, în condiţiile în care în 2016 fosta şefă a Fed spunea că nu crede că SUA vor intra curând în recesiune, iar în 2017 dădea asigurări că economia nu este pândită nici de o criză financiară, aceasta datorită reformelor financiare. Însă de atunci preşedintele american Donald Trump a lansat o adevărată ofensivă contra politicilor Fed, pentru încurajarea creditării, şi pentru dereglementare.
Ben Bernanke, şi el fost preşedinte al Fed, a declarat recent că „dacă izbucneşte o criză, SUA nu au un sistem de apărare. Avem multe lucruri care fac o criză mai puţin probabilă, aşa că este mai puţin probabil ca focul să se aprindă. Dar dacă se aprinde, cred că avem mai puţine extinctoare decât aveam acum zece ani“.
Luna trecută, senatoarea americană Elizabeth Warren a trimis autorităţilor de reglementare a pieţei financiare o scrisoare în care şi-a exprimat îngrijorările legate de reducerea standardelor de garantare a creditelor date companiilor riscante. Aceste datorii, a arătat politicianul, reprezintă riscuri semnificative pentru economie, notează revista Quartz.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.