Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză realizată de Banca Mondială referitoare la dezvoltarea orașelor din UE și din România, un capitol special fiind dedicat zonelor metropolitane din țara noastră dintre care este evidențiat Iașiul ca „marea speranță“ de dezvoltare a României.
Romania Libera:
Banca Mondială a lansat ieri cel mai recent studiu al său, intitulat „Regândirea regiunilor subdezvoltate”, care analizează diferenţele de dezvoltare din UE şi din România, precum și implicațiile acestor disparități.
Potrivit raportului, în ceea ce privește dezvoltarea oraşelor din România, „marile zone metropolitane şi oraşele din eşalonul doi au un potenţial semnificativ de dezvoltare, în vreme ce zone urbane mai mici şi oraşele mici au şanse mai reduse să promoveze creşterea“. Experţii BM arată că România se confruntă cu o „mare migraţie” în interiorul ţării: „Între 2002 şi 2011, 1,1 milioane de români s-au mutat în zonele urbane funcţionale ale Bucureştiului şi în cele 40 de reşedinţe de judeţ. Această mutare a însemnat pentru ei nu doar o creştere a standardului de viaţă, ci şi a productivităţii.” Principala destinaţie a fost Capitala, care a atras peste 36% din migraţia internă.
În mod surprinzător, potrivit autorilor raportului, „marea speranţă” pentru viitor nu este Capitala, ci Iaşiul, descris drept „cel mai dinamic oraş din regiunea Nord-Est”. Capitala Moldovei are un PIB pe cap de locuitor mult mai mare decât restul regiunii (5.900 euro, faţă de 4.600 la nivelul întregii regiuni), iar compoziţia PIB-ului e diferită de cea din restul regiunii Nord-Est, unde predomină agricultura.
„Regiunea Nord-Est a României este cea mai săracă din ţară şi una dintre cele mai sărace din Europa. Poziţia ei periferică, gradul relativ scăzut de urbanizare şi preponderenţa agriculturii pe suprafeţe mici sunt motivele. Regiunea are însă şi o poveste de succes – oraşul Iaşi, al treilea centru universitar din ţară. Universităţile din Iaşi aduc în oraş un flux constant de persoane tinere şi bine educate, de o importanţă crucială într-un context de declin demografic şi îmbătrânire”, se arată în raport. Documentul arată că în Iaşi „universităţile au permis dezvoltarea unor domenii care produc valoare adăugată mare, de exemplu în domeniile IT&C, farmaceutic şi de consultanţă. De asemenea, numeroase uzine şi-au deschis centre de cercetare şi dezvoltare în Iaşi, încercând să profite de capitalul uman al oraşului. După indicele Hachman (care măsoară complexitatea economiei locale), Iaşiul e pe locul 3 în România, după Bucureşti şi Cluj-Napoca, indicând un dinamism economic ridicat, în ciuda rezultatelor economice slabe per ansamblu. Iaşiul ar putea să se dovedească motorul ce va propulsa economia regiunii Nord-Est şi ar putea absorbi o parte din forţa de muncă excedentară din zonele rurale. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Banii din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pot fi direcţionaţi către capitalizarea unor companii mari de stat care au pierderi sau către proiecte publice, dar astfel de plasamente nu vor da randament în primii 2-3 ani, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Aurelian Dochia.
Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind înfiinţarea FSDI. Potrivit proiectului, au fost propuse 33 de companii de stat pentru a face parte din portofoliul Fondului. Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA, E.ON Energie România SA, OMV Petrom SA, Telekom România Communication SA, Engie România SA, Antibiotice SA, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, Compania Naţională Unifarm SA, Compania Naţională Loteria Română SA, CFR SA, Poşta Română şi IAR SA.
„Observăm că în portofoliul Fondului sunt destul de multe companii de stat care au pierderi, şi probabil prima opţiune de plasamente va fi transferul banilor de la societăţile profitabile la cele neprofitabile. Astfel de transferuri ar ocupa primii doi-trei ani din activitatea fondului. S-au discutat, pe de altă parte, şi variantele investiţiilor (n.n.- din sursa FSDI) în diverse proiecte publice, cum ar fi spitale sau şosele. Acestea sunt investiţii, desigur, benefice, dar ele nu vor aduce randament în primii doi-trei ani, în sensul clasic al câştigului”, a declarat Aurelian Dochia, care este şi consultant de investiţii.
„În cazul în care fondurile respective vor fi direcţionate către astfel de investiţii, banii s-ar epuiza destul de rapid şi practic nu ar mai fi nicio diferenţă între ceea ce ar face FDSI şi ce ar trebui să facă statul, din bugetul public”, a mai spus analistul.
Pe de altă parte, analistul consideră că Fondul ar putea avea un rating destul de bun. „Cred că, din punctul de vedere al riscului, Fondul va fi cotat destul de bine pentru că, totuşi, are în portofoliu şi unele companii foarte interesante pentru investitori. Dacă se va dori, emiterea de obligaţiuni ale acestui Fond va avea şanse mari de succes”. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
"Imperiul român al Camorrei", se intitulează un articol publicat de cotidianul Le Monde (cu data de 7 iunie) despre "Operaţiunea Transilvania". Este numele de cod al unei vaste anchete condusă de Direcţia de investigaţie antimafia din Napoli pe marginea reţelelor mafiote italiene din România.
Etalat pe o întreagă pagină, articolul semnat de Thomas Saintourens este ilustrat cu o fotografie care pare o scenă de film: fotograful a supris un moment al arestării, la Piteşti, pe 12 aprilie anul acesta, a italianului Nicola Inquieto, în vîrstă de 43 de ani, om de afaceri bănuit că ar aparţine mafiei napolitane. Mai precis, există bănuieli că el ar fost omul de încredere, în România, al "boss-ului" Michele Zagaria.
Le Monde explică faptul că "boss-ul" este şi el în închisoare de 7 ani, dar că Nicola Inquieto ar fi avut misiunea de a fructifica averea acestuia la Piteşti şi în Romania. Citez din Le Monde: "Înainte de a se trezi cu cătuşe la mîine pe canapeaua sa chesterfield, Nicola Inquieto era stăpîn în vila sa, un castel extrem de kitch de trei etaje, asemănătoare celor pe care la au caizii din Casa di Principe, fieful camorrist de lîngă Napoli".
Primarul adjunct al oraşului, Sorin Apostoliceanu, este citat în articol cu această frază: "La Piteşti, Nicola este investitorul imobiliar numărul unu. Oamenii au fost surprinşi de arestarea sa, dar eu mă aşteptam să se întîmple asta într-o bună zi. Despre trecutul lui Nicola circulau zvonuri, iar eu l-am surprins construind pe un teren, fără autorizaţie." (Mai multe detalii AICI)
