Premium
Risc de blocaj pe legile securității naționale ca acum aproape 10 ani. Chemate săptămâna viitoare, la Cotroceni pentru consultări pe tema legislaţiei în domeniu, principalele partide politice caută să exploateze electoral momentul într-un an presărat cu două campanii.
La ora actuală , legislația în domeniu trebuie să răspundă la două noi mari provocări: cyberterorismul și războiul informatic. Deocamdată, nu există nici măcar un nomenclator care să permită diferitelor comitete interministeriale care se ocupă de astfel de amenințări să conclucreze eficient. Parlamentarii din comisiile de specialitate par mai interesați însă să-și extindă controlul asupra operațiunilor în curs de desfășurare și să păstreze atribuțiile de interceptare, inclusiv cele legate de dosarele penale, la SRI.
Pe fondul intensificării atentatelor teroriste la nivel internațional, atât președintele Klaus Iohannis, cât și SRI și SIE, vor cât mai grabnic un nou pachet legislativ în domeniu. Reglementările în vigoare sunt apreciate că nu mai răspund contextului actual. SRI dorește, în special, obținerea unui consens politic pentru impunerea unei noi legislații care să reglementeze regimul vânzării cartelelor prepay numai în baza unui act de identitate. În schimb, șeful statului vede această lege ca un preambul pentru “un proces de modernizare și actualizare a întregii legislații în cel mai scurt timp”.
Vezi și: Cine a comandat spionarea Laurei Codruța Kovesi: Dezvăluiri incendiare de la vârful politicii
Dacă PNL sprijină demersul prezidențial, inclusiv prin declarații publice, PSD nu se grăbește. Într-un an electoral precum acesta, social-democrații mizează pe faptul că energiile celorlalte partide se vor concentra pe efortul de campanie și mai puțin pe tematica propusă de Cotroceni, oferindu-le astfel posibilitatea de a muta dezbaterea și eventualele decizii, abia după parlamentare.
Vezi și: Cristian Tudor Popescu, ipoteză EXPLOZIVĂ despre spionarea lui Kovesi: Cine ar fi plătit
Din toamnă, PSD speră la un rezultat electoral care să le ofere majoritatea în viitorul legislativ și astfel pârghiile necesare pentru a impune propria viziune de securitate națională prin modificarea legilor de resort: un control întărit al Parlamentului asupra activității serviciilor de informații, care să nu presupună însă crearea unei autorități unice coordonatoare, cum se vehiculează în spațiul public în momentul de față.
Până atunci, conducerea social-democrată este înclinată să accepte cel mult o modificare minimală a legislației conexe în domeniu , care însă să nu se atingă de legile de organizare și funcționare ale SRI și SIE, susțin surse din PSD.
Liderul Liviu Dragnea a și precizat , de altfel, că partidul său susține adoptarea unei noi legi privind cartelele pre pay, la pachet cu o altă lege privind securitatea cibernetică și îmbunătățirea de către Parlament a ordonanței guvernamentale privind interceptările.
Legea securității cibernetice este un mai vechi deziderat al conducerii PSD. Declararea ca neconstituțională, în ansamblul său, a așa-numitei legi Big Brother a provocat atacuri furibunde la adresa judecătorilor CCR. Somată public de politicieni, ziariști și o parte din ONG-uri să voteze în favoarea proiectului de lege respectiv, Curtea s-a plâns până și la Comisia Europeană, acuzând la acea vreme presiunile mari asupra sa, inclusiv din partea SRI.
La începutul anului trecut, Dragnea revenea la un ton mai conciliant și anunța că nu renunță la ideea de a avea legi ale siguranţei într-o formulă în acord cu Constituţia şi drepturile fundamentale, dar care să țină cont de riscurile zonei în care se află România.
La polul opus, liberalii ar dori să redeschidă, la consultările de la Cotroceni, problematica modificării de urgență a întregului pachet de legi privind securitatea națională, pe motiv că aceastea nu au mai fost actualizate din 2007 încoace și necesită o îmbunătățire de ansamblu, afirmă surse din PNL. Pachetul din 2007 includea legea securității naționale, legea informațiilor și contrainformațiilor, legea privind statutul ofițerului de informații, legea privind înființarea Autorității Naționale de Interceptare a Comunicațiilor, legea organizării și funcționării SRI și legea de organizare a SIE.
Pentru aceasta este însă nevoie de crearea unei comisii parlamentare speciale, deoarece cele două comisii de control SIE și SRI nu au dreptul de a elabora proiecte de legi în materie. În anii trecuți, a mai existat un demers similar, condus de actualul liberal Cezar Preda, care s-a împotmolit pe drum.
Greu de crezut că în puținele luni rămase actualei legislaturi, înființarea și elaborarea acestui pachet de legi în cadrul unei comisii similare ar mai fi posibilă, deși în prezent, există mai multe proiecte privind Legile siguranţei naţionale, a căror intrare în dezbatere pe ordinea de zi a Parlamentului este însă mai mereu amânată.
În acest context, există toate șansele să se repete precedentul din 2007, atunci când timp de aproape doi ani, Guvernul, Administrația Prezidențială și partidele politice au jucat ping-pong pe pachetul de legi cadru. La acea vreme, disputa pe paternitatea proiectului dintre fostul președinte Traian Băsescu și PD pe de o parte și Guvernul Tăriceanu și liberali, de cealaltă parte, a făcut ca singurul punct pe care s-a întrunit consensul – înființarea Autorității Naționale de Interceptare a Comunicațiilor și a unei comisii parlamentare unice care sa controleze toate serviciile de informații – să nu mai devină realitate.
