In acest moment, cu o Rusie orientata – in baza unei ideologii ortodoxist-slavofile – catre vest, catre Marea Neagra si Dunare, pozitionarea strategica a Romaniei este, la propriu, decisiva.
Nedispusa sa ierte josnica anexare a Basarabiei din 1940 prin intelegere cu Hitler, luptand pentru romanii de dincolo de Prut – deveniti azi, din nou, marea slabiciune a Moscovei, spargand prin propria latinitate occidentala si prin afluxul greco-catolic eventualul bloc slav (cu Ucraina, Bulgaria, Serbia) la care Rusia a visat mereu, Romania este azi avanpostul civilizatiei occidentale si locul geometric al noului Razboi Rece.
Asta implica, spus simplu, fara farafastacuri, o sansa uriasa pentru tara noastra – sansa care vine concomitent cu realitatea cinica de a fi tinta NATO prioritara pentru rusi. Si asta pentru ca un avanpost reprezinta, concomitent, o vitrina si un mediu sanitar adecvat pentru mari asumari militare.
O baza militara NATO – o baza strategica, pe masura noii provocari ruse – e imposibil de conceput in vechea Romanie. Coruptia si retelele clientelare sunt amenintari directe pentru trainicia unei astfel de baze – a unui astfel de avanpost – pentru ca un mediu politic corupt poate fi infiltrat, manipulat, intoxicat si santajat pentru informatii. Occidentul are nevoie, altfel spus, mai mult ca niciodata, de o Romanie curata, cu justitie functionala, fara baroni si tartori politici.
E decisiv insa si aspectul de vitrina – de model de succes pentru spatiile adiacente (Moldova, Belarus, statele din zona caspica) care penduleaza intre Rusia si Europa. Romania devine – Occidentul a inceput s-o inteleaga – interfata sa economica pentru Estul fierbinte. Ea trebuie sa performeze!
Bani, stabilitate, reforma – sunt, pentru tara noastra, efectele secundare ale enervarii lui Putin. Nu putem irosi aceasta oportunitate din pricina clovneriei politice cotidiene sub care demnitarii romani isi ascund minoratul. Iata de ce Pactul National pentru Romania Euroatlantica propus astazi de IRL - AICI - reprezinta o solutie corecta, inteligenta, pe care orice politician si orice partid ar trebui s-o asume in continuarea fireasca a Declaratiei de la Snagov.