Premium
Industria cinematografică a parcurs un an excepţional. Dacă în primele două luni galele îşi desemnau laureaţii cu mare fast, până la finalul lui decembrie multe au fost amânate sau anulate ori susţinute online, au fost înregistrate pierderi imense pentru box office şi studiourile de film, care au fost nevoite să îşi suspende activitatea. Sute de mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, numeroase organizaţii au făcut apeluri pentru ajutorarea angajaţilor din industrie, iar în prezent filmările, puţine, au loc cu măsuri stricte pentru a evita contaminarea cu SARS-CoV-2. Nimeni nu e încrezător că în 2021 lucrurile vor intra pe un făgaş aproape de normalul cunoscut până anul acesta, dar toţi cineaştii speră ca în următoarele 12 luni să îşi poată relua munca într-un fel sau altul, conform News.ro.
Înainte de jumătatea lunii martie, când conceptul de distanţare fizică a apărut peste tot în lume şi au fost impuse inclusiv restricţii de mobilitate, industria mondială a cinematografiei era concentrată pe un an în care marile studiouri aveau în plan să lanseze producţii cu bugete uriaşe şi în care ar fi trebuit să fie înregistrat un record de box office. Pe lângă toate astea, proiecte importante se aflau în programul lor.
Nimic nu a decurs conform planului.
Anunţul făcut din Australia de actorul american Tom Hanks şi soţia lui, actriţa şi cântăreaţa Rita Wilson, pe 11 martie, că au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 a fost preluat de presa din întreaga lume. Au fost primele vedete de la Hollywood care au dezvăluit acest lucru.
La scurt timp, după ce noul coronavirus s-a răspândit, peste tot în lume au fost luate măsuri restrictive. Cinematografele au fost închise, producţiile suspendate şi alţi reprezentanţi ai industriei divertismentului au anunţat, pe rând, de-a lungul anului, că au fost contaminaţi.
„Tenet” al lui Christopher Nolan a fost singura producţie majoră lansată (cu întârziere, oricum), după prima perioadă de izolare, însă cu greu a reuşit să acumuleze încasări peste bugetul de 200 de milioane de dolari. Warner Bros., de teama altor pierderi, a decis ulterior ca toate filmele programate pentru 2021 să fie lansate şi online, pe HBO Max. Această mutare a stârnit un val de critici, cineaştii văzând-o ca pe o trădare a sălilor de cinema.
Disney a decis, la fel, să se folosească în anumite cazuri de platforma Disney+, iar pe Netflix şi HBO au ajuns mai multe producţii care, iniţial, erau programate pentru premiere în cinema.
Festivalurile au avut de suferit, la fel ca toate evenimentele care presupuneau public şi invitaţi. Fără Cannes în stilul consacrat şi cu limitări la Veneţia şi San Sebastián, anul 2020 a fost - per ansamblu - unul tensionat. Dacă cinematografia a trecut prin dificultăţi în timpul războaielor, situaţia dată este inedită. Incertitudinea i-a făcut pe cei mai mulţi dintre cineaşti să îşi pună întrebări legat de viitor, i-a demoralizat, pe alţi, totuşi, situaţia i-a stimulat şi au reuşit să scrie diverse proiecte.
Multe dintre festivaluri au ales varianta hibrid - offline, cu limitări, şi online -, iar altele au amânat ediţiile pentru 2021, deşi nu este sigur că anul viitor vor putea avea loc în maniera sperată.
Studiourile de la Hollywood au schimbat de mai multe ori programul lansărilor, astfel că multe producţii vor ajunge pe marile ecrane cu întârzieri mai mari de un an.
ACADEMII şi ASOCIAŢII DIN INDUSTRIE
„Parasite” al sud-coreeanului Bong Joon-ho, recompensat cu Palme d’Or în 2019, a fost omniprezent în sezonul premiilor, cu patru trofee Oscar, gală la care a făcut istorie, cu un trofeu Golden Globe, două BAFTA, unul din partea Sindicatului actorilor americani şi altul din partea Sindicatului scenariştilor americani, un premiu César, unul David Di Donatello şi două din partea Hollywood Critics Association, între altele. Lungmetrajul vorbeşte despre inegalitatea socială. Are în centru o familie care face eforturi financiare şi aspiră la o viaţă mai bună. Este o comedie violentă despre conflictul dintre clase sociale şi despre lăcomie.
Prima gală a anului a fost cea a premiilor acordate de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood (HFPA). Lungmetrajele „1917”, regizat de Sam Mendes, şi „Once Upon a Time... in Hollywood”, de Quentin Tarantino, au primit principalele trofee la cea de-a 77-a gală a premiilor Globurile de Aur, unde serialele „Succession” şi „Fleabag” şi miniseria „Chernobyl” s-au impus între programele de televiziune.
Pentru interpretarea rolurilor principale au fost premiaţi Joaquin Phoenix („Joker”), Taron Egerton („Rocketman”), Renée Zellweger („Judy”) şi Awkwafina („The Farewell”).
Sindicatele producătorilor şi actorilor americani au acordat, la scurt timp după, premiile anuale, iar „1917” şi „Parasite” şi serialele „Succession” şi „The Crown” au fost marile câştigătoare.
Drama de război „1917”, regizată de Sam Mendes, a primit trofeul Producers Guild of America pentru cel mai bun film. La gala premiilor Sindicatului actorilor americani (Screen Actors Guild, SAG), ajunsă la a 26-a ediţie, distribuţia filmului sud-coreean „Parasite” (r. Bong Joon Ho) a devenit prima a unui film într-o limbă străină care a primit principalul trofeu.
Joaquin Phoenix a fost desemnat cel mai bun actor pentru rolul principal din „Joker”, iar Renée Zellweger a fost premiată pentru rolul principal din „Judy”.
Pentru Brad Pitt, acesta a fost cel mai bun sezon de premii de până acum. Recompensat cu Glob de Aur pentru rolul secundar din „Once Upon a Time in Hollywood” al lui Tarantino, el a primit trofeul pentru interpretare şi din partea SAG, apoi trofeul Oscar. Acelaşi parcurs l-a avut şi Laura Dern, pentru rolul secundar din „Marriage Story”.
Gala premiilor Sindicatului regizorilor americani (Directors Guild of America, DGA) de anul acesta a avut loc pe 25 ianuarie, la Los Angeles. Cineastul englez Sam Mendes a câştigat marele trofeu, pentru drama de război „1917”. Între producţiile de televiziune s-au remarcat serialele „Watchmen” şi „Barry”.
„Parasite”, scris de Bong Joon Ho, „Jojo Rabbit”, adaptat de Taika Waititi, şi serialele „Succession” şi Barry” au fost marile câştigătoare ale premiilor Sindicatului scenariştilor americani, care au fost acordate în februarie.
Lungmetrajul „Dolor y gloria”, scris şi regizat de Pedro Almodóvar, s-a impus la gala premiilor Goya, care a avut loc la finalul lunii ianuarie. Producţia s-a impus la şapte categorii ale premiilor Academiei spaniole de film, între care „cel mai bun film”, „cea mai bună regie”, „cel mai bun scenariu” şi „cel mai bun actor în rol principal” - Antonio Banderas, care anul acesta a fost şi prima dată nominalizat la Oscar.
În luna februarie, „1917” al lui Sam Mendes a fost marele câştigător al galei premiilor Academiei britanice de film, care a avut loc la Royal Albert Hall din Londra. Drama de război a cineastului englez a primit şapte trofee BAFTA, inclusiv pentru cel mai bun film, cel mai bun film britanic, regie, imagine şi scenografie. Şi aici, Joaquin Phoenix, Renée Zellweger, Brad Pitt şi Laura Dern s-au impus la categoriile de interpretare.
La finalul lunii februarie, la ceremonia de acordare a premiilor César - care a fost marcată de proteste ale feministelor faţă de nominalizările, 12 la număr, primite de filmul „ J’accuse” al lui Roman Polanski - principalul trofeu a fost obţinut de revelaţia Ladj Ly şi „Les misérables”. Totuşi, spre nemulţumirea multora dintre cei prezenţi, „J’accuse” a primit trei trofee - pentru regie, scenariu adaptat şi costume.
„Il Traditore” al lui Marco Bellocchio a fost ales de Academia italiană cel mai bun film şi s-a impus, între altele, la categoriile regie, actor principal (Pierfrancesco Favino) şi actor în rol secundar (Luigi Lo Cascio).
Lungmetrajul sud-coreean „Parasite” a fost marele câştigător al celei de-a 92-a ediţie a galei premiilor Oscar, care a avut loc la Los Angeles pe 9 februarie. Producţia, care a primit şase nominalizări, s-a impus la categoriile „cel mai bun film”, „cel mai bun regizor”, „cel mai bun lungmetraj internaţional” şi „cel mai bun scenariu original”.
Drama de război „1917” a lui Sam Mendes a primit trei trofee, cel de-al nouălea film al lui Quentin Tarantino, „Once Upon a Time... in Hollywood”, a primit două, la fel şi „Joker” al lui Todd Phillips şi „Ford v Ferrari” al lui James Mangold.
„Parasite” este primul film într-o limbă străină care a câştigat marele premiu al galei.
Pentru 2021, Academia americană de film a stabilit ca dată de decernare a premiilor 25 aprilie.
Gala premiilor Academiei germane de film a fost prima organizată online anul acesta. Ea a avut loc în luna aprilie şi a fost transmisă live de la Berlin, cu câţiva invitaţi în studio, iar câştigătorii au participat prin sistem de videoconferinţă. Producţia „System Crasher”, dramă socială scrisă şi regizată de Nora Fingscheidt, a fost marea câştigătoare, cu opt trofee.
Premiile Academiei Europeane de Film au fost acordate anul acesta într-o serie de evenimente online, pe parcursul a patru seri. Pe 12 decembrie, au fost anunţaţi principalii câştigători. Lungmetrajul „Another Round/ Druk” al lui Thomas Vinterberg s-a impus la a 33-a ediţie, la care „colectiv”, propunerea României pentru o nominalizare la Oscar 2021, a fost desemnat documentarul european al anului. Tot la categoria documentar european a fost nominalizat şi „Acasă”, debutul lui Radu Ciorniciuc, care a fost premiat la începutul anului, pentru imagine, la festivalul Sundance.
FESTIVALURI
Documentarul românesc „Acasă” a fost premiat la festivalul Sundance pentru imaginea semnată de regizorul Radu Ciorniciuc împreună cu Mircea Topoleanu. Lungmetrajul parţial autobiografic „Minari”, regizat de cineastul de origine coreeană Lee Isaac Chung, şi documentarul american „Boys State”, de Jesse Moss şi Amanda McBaine, au fost marile câştigătoare ale festivalului.
La a 70-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, „There Is No Evil”, de Mohammad Rasoulof , a primit trofeul Ursul de Aur, iar Cristi Puiu a fost desemnat, pentru lungmetrajul „Malmkrog”, cel mai bun regizor din competiţia Encounters, aflată la prima ediţie.
România a fost reprezentată, la ediţia din acest an, de trei producţii: „Tipografic Majuscul”, de Radu Jude, şi „Ieşirea trenurilor din gară”, de Radu Jude şi Adrian Cioflâncă, selectate în competiţia Forum, şi „Malmkrog”, de Cristi Puiu, în competiţia Encounters.
O anchetă comandată de organizatorii Berlinalei a confirmat că fondatorul evenimentului, Alfred Bauer, a avut legături strânse cu regimul nazist. Trofeul „Alfred Bauer” pentru noi perspective în arta cinematografică a fost eliminat din palmaresul festivalului.
Anul viitor, Berlinala va avea loc în două etape - un eveniment virtual dedicat profesioniştilor din industrie, între 1 şi 5 martie, şi proiecţii pentru public, în luna iunie.
Cannes 2020 a fost amânată până când organizatorii au decis ca filmele selectate pentru această ediţie să fie prezentate în alte mari festivaluri care aveau să aibă loc în toamnă. Lungmetraje semnate de Wes Anderson, François Ozon şi Naomi Kawase se numără între filmele selectate pentru a purta eticheta „Cannes 2020”. Selecţia a fost anunţată la începutul lunii iunie, iar filmele au fost prezentate la Veneţia, San Sebastián şi Roma, între altele.
Deşi nu au fost acordate principalele trofee, în toamnă, în cadrul unor evenimente restrânse, au fost premiate producţii din competiţia Cinéfondation şi a fost acordat Palme d’Or pentru scurtmetraj.
Scurtmetrajul românesc „Contraindicaţii”, de Lucia Chicoş, a fost recompensat cu premiul al treilea în secţiunea Cinéfondation a Festivalului de Film de la Cannes, iar regizorul egiptean Sameh Alaa a fost recompensat cu trofeul Palme d'Or pentru scurtmetrajul „I Am Afraid To Forget Your Face”.
La finalul lunii octombrie, Thierry Frémaux, delegatul general al Festivalului de Film de la Cannes, a dezvăluit că există trei planuri de urgenţă pe care organizatorii le au în vedere pentru ediţia din 2021, programată să aibă loc în luna mai. Totul va depinde de evoluţia epidemiei.
Ediţiile unor festivaluri precum cele de la Karlovy Vary şi Locarno au fost anulate, unele au fost înlocuite cu serii de evenimente online, însă, la finalul lunii august, Sarajevo Film festival şi-a desemnat câştigătorii, în urma unei ediţii virtuale. Documentarele româneşti „Tatăl nostru”, de Andrei Dăscălescu, şi „Acasă”, de Radu Ciorniciuc, au fost între filmele premiate.
Primul eveniment major care a avut loc în format fizic în pandemie a fost Festivalul de Film de la Veneţia, în luna septembrie. Au fost prezenţi până la 350 de invitaţi, proiecţiile au avut loc în săli (la o capacitate redusă) şi în aer liber. Selecţia a cuprins multe titluri italiene, dar şi din întreaga lume, precum Ungaria („Pieces of a Woman”, de Kornel Mundruczo), Mexic („Nuevo Orden”, de Michel Franco), SUA („The World to Come”, de norvegianca Mona Fastvold) şi Japonia („Wife of a Spy”, de Kiyoshi Kurosawa).
Cineastul american Abel Ferrara, cunoscut pentru filme ca „The Funeral”, „Mary” şi „Pasolini”, a fost recompensat cu trofeul onorific Jaeger-LeCoultre Glory to the Filmmaker Award. Actriţa britanică Tilda Swinton şi regizoarea Ann Hui din Hong Kong au primit trofee Leul de Aur onorifice pentru întreaga carieră.
Aici s-a impus lungmetrajul „Nomadland”, regizat de Chloe Zhao, cu Frances McDormand în rol principal, favoritul celei de-a 77-a ediţii. El s-a remarcat şi la festivalul necompetiţional de la Toronto, unde a primit premiul publicului.
La finalul lunii septembrie, la San Sebastián au fost prezenţi, între alţii, Johnny Depp, Matt Dillon şi Viggo Mortensen.
Depp a fost în calitate de producător al documentarului „Crock of Gold: A Few Rounds with Shane MacGowan”, regizat de Julien Temple, care spune povestea liderului trupei The Pogues. Acest film a fost recompensat cu premiul special al juriului.
Matt Dillon a revenit la San Sebastián, după 14 ani de când a primit trofeul onorific Donostia, pentru a-şi promova „El gran Fellove” (în afara competiţiei), pe care îl semnează.
Acest trofeu, cea mai importantă distincţie onorrifică a festivalului, a fost acordat anul acesta lui Viggo Mortensen, actor şi regizor, care şi-a prezentat lungmetrajul de debut regizoral, „Falling”.
Un eveniment nesperat l-a reprezentat excluderea din festival a cineastului francez Eugène Green, originar din Statele Unite, după ce a refuzat să poarte corect masca sanitară în timpul proiecţiei filmului său „Atarrabi et Mikelats”, inclus în competiţia Zinemira.
Lungmetrajul georgian „Dasatskisi/ Beginning”, de Dea Kulumbegashvili, a fost marele câştigător al celei de-a 68-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la San Sebastián, unde a obţinut patru trofee, inclusiv pentru cel mai bun film şi pentru regie.
