Premium
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit termen abia peste doi ani pentru recursul Consiliului Superior al Magistraturii împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care Secţia pentru procurori a CSM a fost obligată să-i recunoască Laurei Codruţa Kovesi gradul profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Până la rămânerea definitivă a hotărârii, la ÎCCJ, Kovesi are grad de parchet de pe lângă tribunal, ceea ce pune în pericol mandatul acesteia la Parchetul European (EPPO).
Secţia pentru procurori a CSM a respins în noiembrie 2018 cererea fostei şefe a DNA de a recunoaştere a gradului profesional de PÎCCJ. În aprilie 2019, judecătoarea Raluca-Ecaterina Toma, de la Curtea de Apel Bucureşti, a hotărât desfiinţarea deciziei CSM şi emiterea unei noi decizii, în care Laurei Codruţa Kovesi să-i fie recunoscut gradul de PÎCCJ. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti nu este însă nici definitivă, nici executorie, iar CSM a făcut recurs la ÎCCJ. (Motivarea hotărârii CAB şi neregulile ei, publicate în premieră de STIRIPESURSE.RO, pot fi consultate AICI!)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţia, Secţia contencios administrativ şi fiscal a stabilit primul termen în recurs pe data de 11 noiembrie 2021, adică peste mai bine de doi ani, timp în care Kovesi nu va avea grad profesional de PÎCCJ, ci va rămâne cu gradul de parchet de pe lângă tribunal.
Regulamentul EPPO
Numirea şi revocarea şefului Parchetului European sunt reglementate în articolul 14 al Regulamentul EPPO, alineatul 2, litera c), respectiv alineatul 5.
"The European Chief Prosecutor shall be selected from among candidates: (...) (c) who possess the qualifications required for appointment to the highest prosecutorial or judicial offices in their respective Member States and have relevant practical experience of national legal systems, financial investigations and of international judicial cooperation in criminal matters, or have served as European Prosecutors."
5. The Court of Justice may, upon the application of the European Parliament, of the Council or of the Commission, dismiss the European Chief Prosecutor if it finds that he/she is no longer able to perform his/her duties, or that he/she is guilty of serious misconduct."
Aşadar, procurorul-şef european poate fi ales dintre candidaţii care au calificările necesare să fie numiţi la cel mai înalt parchet din ţara de provenienţă, în cazul României PÎCCJ. Revocarea procurorului-şef al EPPO se face de către CJUE, dacă acesta nu mai îndeplineşte condiţiile în baza cărora a fost numit.
Cum pierde Kovesi dreptul de a ocupa funcţia de procuror-şef al EPPO
Potrivit articolului 44, alineatul 3 indice 1, din Legea 303/2004, "Pentru a fi promovați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop".
Potrivit legii, procurorii care activează la DNA şi DIICOT capătă temporar grad de PÎCCJ, pe perioada desfăşurării activităţii la parchetul special. Odată întorşi la parchetul de unde provin, aceştia recapătă şi gradul profesional dobândit prin examen. Această procedură a fost reglementată prin OUG 56/2009. Secţia pentru procurori a CSM a considerat, la momentul revocării lui Kovesi de la DNA, că aceasta trebuie să revină la DIICOT Sibiu, având în mod temporar grad de PÎCCJ şi putând fi astfel delegată la PÎCCJ, unde se află şi în prezent.
Odată ce Laura Codruţa Kovesi va prelua funcţia de procuror-şef al EPPO, aceasta, logic, nu va mai activa în cadrul DIICOT sau PÎCCJ. Pe cale de consecinţă, va reveni automat la gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal (cel puţin până la o decizie definitivă a ÎCCJ care să menţină decizia CAB din aprilie 2019). Acest lucru înseamnă că fosta şefă a DNA nu va mai corespunde condiţiilor de la art. 14, alin. 2, litera c) a Regulamentului EPPO, acel "possess the qualifications required for appointment to the highest prosecutorial or judicial offices in their respective Member States".
Chiar dacă Parlamentul European, Consiliul UE sau Comisia Europeană nu ar cere Curţii de Justiţie a UE să constate aceste aspecte şi să o demită pe Kovesi, situaţia în care se află fosta şefă a DNA ar putea duce la zădărnicirea viitoarelor dosare ale EPPO. Toate documentele oficiale care vor fi semnate de Kovesi vor putea fi atacate în baza argumentului ilegalei deţineri a funcţiei.
Poate lucrurile ar fi trecut neobservate dacă însăși fosta șefă a DNA nu ar fi făcut demersuri pentru recunoașterea gradului profesional. De ce ar fi făcut acest demers dacă ar fi fost numită ca procuror-șef al Parchetului European? Gradele profesionale se obțîn prin concurs (de obicei) pentru a avansa în carieră. Fosta șefă a DNA nu ar fi avut niciun motiv să se expună din nou public pentru a obține un grad profesional care în mod normal nu ar fi avut unde să o mai propulseze în carieră. De-abia acum totul este clar. A făcut acest demers pentru că nu poate ocupa funcția de procuror-șef european fără gradul de Parchet General. Participarea la concurs a fost probabil tolerată prin prisma gradului profesional (virtual) ce însoțește calitatea sa de procuror DIICOT, grad ce dispare în momentul in care părăseşte această structură.
