Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
realitatea.net:
Președintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a declarat, la Realitatea TV, că-i susține la președinția partidului și pe Ludovic Orban, și pe Viorel Cataramă, subliniind că este important ca cel care va câștiga să poată să și-i apropie ulterior pe ceilalți doi foști contracandidați, cu scopul de a definitiva reunificarea PNL.
”Eu sunt foarte optimist în ceea ce privește și soarta noastră, a societății și a țării, și mai ales a PNL. Cunosc prea bine partidul acesta. Cunosc pe mulți dintre membrii săi, oameni devotați. Cred că în urma acestui congres vom izbuti să ne redresăm. Noi trebuie să ne redresăm, noi nu suntem în dificultate”, a declarat Mircea Ionescu Quintus. (...)
”O să cer să mi se dea două voturi. Al soției și al meu. Mi-e foarte greu să aleg pe unul sau pe altul. Înainte de a-i cunoaște intenția binevenită pentru partid și pentru stimularea întrecerii dintre candidați i-am promis lui Ludovic că-l susțin. Am știut că și Viorel se alătură acestei lupte, m-am gândit că nu pot să defavorizez pe niciunul. Lui Bușoi îi doresc succes și mă opresc pentru că nu am lucrat prea mult cu el. Cu Cataramă și cu Orban am lucrat timp îndelungat. N-am să uit - în 1993, datorită intervenției lui Viorel am fost ales președinte al partidului. În 1995, datorită susținerii lui Ludovic am fost reales președinte. De-a lungul timpului, am fost autor sau coautor al statutului PNL. Dacă acum ar fi să așez locul conducerea supremă a partidului eu aș fi pentru doi președinți și în caz că nu se înțeleg prin consens, președintele de onoare să arbitreze. Acest lucru nu se poate”, a mai declarat Mircea Ionescu Quintus. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Premierul Sorin Grindeanu l-a numit astăzi în funcţia de prefect al judeţului Vaslui pe Eduard Popică, un tânăr cunoscut pe plan local drept un băiat de bani gata, fără a deţine experienţă în administraţie. Popica este ginerele lui Emil Savin, regele local al asfaltului, a fost cununat de deputatul Adrian Solomon şi este cumătrul preşedintelui CJ, Dumitru Buzatu, iar până pe 15 mai a fost consilier judeţean din partea PSD.
Numele lui Eduard Popică a fost vehiculat de mai multe săptămâni ca fiind posibil prefect de Vaslui. În vârstă de 33 de ani, este absolvent de studii juridice şi îl înlocuieşte din funcţia de prefect pe Isabel Bogdan.
”Există o decizie de încetare a exercitării cu caracter temporar a domnului Isabel Bogdan a funcţiei publice de prefect de Vaslui. Domnul Popica Eduard Andrei este noul prefect al judeţului Vaslui, care exercită această funcţie cu caracter temporar prin detaşare, în condiţiile legii”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Alina Petrescu, după şedinţa de Guvern de miercuri.
Eduard Popica nu a deţinut nicio funcţie publică de conducere până în prezent, activitatea sa profesională fiind una limitată şi direct legată de apartenenţa politică.
S-a angajat la Protecţia Copilului de două săptămâni
Şi-a făcut intrarea în administraţia publică în 2013, când a fost angajat consilier juridic în cadrul Consiliului Judeţean Vaslui. Până atunci, Popica a administrat o societate care deţine un post de radio în municipiul Vaslui. În 2014, Popica a fost numit director al Cancelariei prefectului Andrei Puică, funcţie pe care a deţinut-o până în februarie 2016, când prefectul Puică a fost schimbat din post.
După plecarea de la Prefectura Vaslui, Popica a revenit pe postul de consilier juridic din cadrul CJ Vaslui. Surse din cadrul instituţiei au declarat pentru ”Adevărul” că postul oferit atunci lui Popica a fost unul mai degrabă formal, nu puţine fiind situaţiile când acesta era sunat să vină de acasă la serviciu, ”pentru a mai fi văzut în instituţie” de ceilalţi angajaţi.(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Cu Donald Trump lansând o nouă salvă verbală asupra politicilor comerciale germane şi cu liderii politici nemţi, chiar şi dintre oponenţii cancelarului Merkel, contraatacându-l pe preşedintele american, posibilitatea unui război economic între Germania, cea mai mare economie europeană, şi SUA, cea mai mare economie a lumii, se conturează tot mai clar.
Pe plan comercial, de partea germană, cel mai mult de pierdut dintr-un astfel de conflict ar avea companii precum Thyssenkrupp, HeidelbergCement, BASF şi Continental, care au operaţiuni, inclusiv de producţie, în România. Şi de partea americană pierderile ar fi mari.
Conglomeratul industrial german Thyssenkrupp se bazează pe America de Nord pentru aproape 35% din vânzări, potrivit Bloomberg. Pentru Bayer, HeidelbergCement, Merck, Continental şi Daimler, America de Nord contribuie cu 25% - 28% la vânzări. Ponderea este de 20% - 25% pentru BASF, Henkel, Siemens şi Adidas. SUA sunt cea mai importantă piaţă de export pentru Germania. Anul trecut, SUA au avut un deficit comercial de 65 de miliarde de dolari cu statul european. În 2015, deficitul a fost de 75 de miliarde de dolari. O mare parte a acestui dezechilibru este dată de importurile americane de utilaje şi echipamente industriale, medicamente şi maşini (automobile şi camioane). Această din urmă categorie a fost scoasă în evidenţă de Trump ca posibilă ţintă pentru sancţiuni comerciale. Anul trecut, importurile din Germania au contribuit cu 5% la vânzările de autovehicule pe piaţa americană.
Însă producătorii auto germani au fabrici şi în SUA. BMW are acolo cea mai mare uzină străină a sa şi este unul dintre cei mai mari exportatori de maşini produse în SUA. Nici de partea americană pierderile nu sunt neglijabile. În 2015, firmele nemţeşti au investit 255,5 miliarde de dolari în SUA, în creştere cu aproape 14% faţă de anul anterior, plasându-se astfel pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, notează The Local Germany. Pe primul loc s-a plasat Marea Britanie, cu investiţii de 484 miliarde de dolari, iar pe doi Japonia.
Companiile germane sunt al treilea cel mai mare angajator străin în SUA, cu peste 670.000 de salariaţi, din care aproape jumătate ocupă posturi în industria manufacturieră.
Germania ocupă locul şase în clasamentul pieţelor de export ale americanilor, după Canada, Mexic, China, Marea Britanie şi Japonia.
Trump ştie probabil aceste lucruri. I le-au amintit când au venit să-l viziteze chiar Merkel şi executivii de la BMW, Siemens şi Schaeffler.
Cu toate acestea, Trump insistă cu atacarea politicilor comerciale germane printr-un reproş devenit clişeu printre economişti: „Avem un deficit comercial MASIV cu Germania, plus că ei plătesc CU MULT MAI PUŢIN decât ar trebui cu NATO şi cu armata. Este un lucru foarte rău pentru SUA. Acest lucru se va schimba“, a scris preşedintele american într-un mesaj pe Twitter.
Atacând surplusul german, Trump imită critici cu mult mai elaborate ale unor economişti celebri. Pe scurt, excedentul german înseamnă deficit în alte state, precum cele dur lovite de criză din Europa de Sud, cum ar fi Grecia. Pentru a umple golul, aceste state se împrumută, adesea de la bănci germane care caută să reinvestească avuţia creată de comerţ. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Ecourile vizitei efectuate luni 30 mai de preşedintele rus Vladimir Putin la Versailles nu s-au stins încă în presa franceză şi nici în culisele diplomaţiei. Cotidianul Le Figaro publică un amplu interviu cu şeful statului rus, în care acesta îşi precizează poziţiile dar încearcă şi să-i liniştească pe occidentali în privinţa intenţiilor Rusiei.
"În privinţa Rusiei, voi vă speriaţi pe voi înşivă". Această frază adresată de Vladimir Putin occidentalilor a fost extrasă din contextul interviului şi pusă pe post de titlu de către redactorii cotidianului Le Figaro. Ziarul de dreapta o consideră emblematică, şi mai precizează că şeful statului rus a acordat acest interviu "în exclusivitate". Menţionez că dintre toate marile cotidiene franceze, Le Figaro a publicat în ultimii ani cele mai multe articole favorabile reluării dialogului cu Rusia, sau chiar relativ favorabile lui Putin.
Acesta precizează chiar de la început în interviul său că relaţiile Rusiei cu Franţa nu au început în 1717, cînd a venit Petru cel Mare în vizită la Versailles, ci datează încă din secolul al XI-lea, cînd o prinţesă rusă a venit la Paris pentru a deveni soţia lui Henric întîiul.
Deşi Vladimir Putin nu are o imagine de mare reformator, el pronunţă cuvinte elogioase la adresa lui Petru cel Mare, fiind ţarul care a introdus în Rusia tot ce era mai "inovant" în lume la acea epocă. În paranteză fie spus, n-ar fi rău ca Vladimir Putin să ţină cont de faptul că astăzi, tot ce este mai inovant în materie de democraţie şi valori umaniste se află în spaţiul Uniunii Europene, de unde ar merita să se inspire.
Fără să-l laude excesiv pe omologul să francez, Vladimir Putin declară următoarele: "Noul preşedinte al Republicii franceze are propria sa viziune a lucrurilor în domeniul internaţional. Pe ansamblu, este o viziune foarte pragmatică. Și este clar că noi avem puncte de convergenţă, care ne permit să lucrăm împreună”. (Mai multe detalii AICI)
