Premium
Un judecător de la Tribunalul București care a avut în analiză mega-dosarul de camătă, șantaj și constituire de grup infracțional organizat (GIO) al fostului șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, colonelul Marian Corcodel și a ofițerilor Octavian Cristescu și Iancu Daniel Preoteasa a stabilit pedepse blânde și a dictat achitări în raport cu acuzațiile formulate.
Concret, Marian Corcodel a fost judecat pentru faptul că a șantajat subalterni pe care anterior îi împrumutase cu sume de bani, toate aceste lucruri petrecându-se în timpul orelor de program și sub paravanul funcției deținute.
Deși acesta comitea fapte penale, ofițerii însărcinați cu protecția informativă a unității, care ar fi cunoscut practicile de la nivelul BAD al Jandarmeriei nu au luat nicio măsură și nu au avertizat nicio autoritate a statului român.
Decizia luată de Tribunalul București nu este definitivă iar ea poate fi atacată de către procurorii DIICOT dar și de cei din dosar, caz în care dosarul va ajunge la Curtea de Apel București.
Citește și : OMERTA șefilor Jandarmeriei descoperită de DIICOT - Cum au păstrat tăcerea ani de zile
Pedepse blânde pentru fapte grele
„I. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. d C.pr.pen., 76 alin. 1 C.pr.pen. şi art. 36 alin. 1 C.pen. dispune condamnarea inculpatului Corcodel Marian la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.
În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi k C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept publice o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. 1 lit. a, b şi k C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Corcodel Marian cu privire la săvârșirea infracțiunii de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen..
În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Corcodel Marian pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen..
În temeiul art. 72 C.pen. dispune deducerea reținerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 04.08.2017 la 01.12.2017 şi de la data de 08.03.2022 la 21.03.2022.
II. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. depune condamnarea inculpatului Preoteasa Iancu Daniel la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o func?ie care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățle publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. În temeiul art. 396 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. dispune încetarea procesului penal față de inculpatul Preoteasa Iancu Daniel cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Preoteasa Iancu Daniel pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen.. În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 (trei) ani închisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul pe o durată de 4 (patru) ani în condi?iile art. 92 alin. 1 şi 2 C.pen.. În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, dispune ca inculpatul să respecte următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu acesta.
În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 zile în cadrul Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București sau în cadrul Poliției Locale a Sectorului I. Încredințează Serviciului de Probaţiune Bucureşti supravegherea inculpatului în vederea respectării măsurilor şi obligaţiilor dispuse prin prezenta. În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. pedepsele complementare se execută de la data rămânerii definitive a prezentei. Pedepsele accesorii se execută în condițiile în care se va dispune executarea în regim de detenţie a pedepsei principale. Constată că inculpatul Preoteasa Iancu Daniel a fost reținut şi arestat preventiv în perioada 09.08.2017 - 18.08.2017.
III. În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. depune condamnarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de delapidare în formă continuată prev. şi ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 295 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 din C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. a ?i b C.pen., respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de camătă prev. şi ped. de art. 351 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Băbănău Georgică Adrian pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen.. În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 2 (doi) ani închisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul pe o durată de 3 (trei) ani în condi?iile art. 92 alin. 1 şi 2 C.pen.. În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, dispune ca inculpatul să respecte următoarelor măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu acesta. În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunită?ii pe o perioadă de 80 zile în cadrul SC Salubrizare de Fapte SA Sector 5 sau în cadrul Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A.. Încredinţează Serviciului de Probaţiune Bucureşti supravegherea inculpatului în vederea respectării măsurilor şi obligaţiilor dispuse prin prezenta. În temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. pedepsele complementare se execută de la data rămânerii definitive a prezentei. Pedepsele accesorii se execută în condițiile în care se va dispune executarea în regim de detenție a pedepsei principale.
IV. În temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului Cristescu Octavian pentru săvâr?irea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. şi ped. de art. 367 C.pen..
Constată că inculpatul Corcodel Marian a achitat prejudiciului cauzat în cuantum de 51.963,57 lei către U.M. 0260 București – Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române.
Respinge acțiunea civilă formulată U.M. 0260 București – Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române ca rămasă fără obiect.
Respinge acțiunea civilă formulată de Ghiţă Mircea ca inadmisibilă.
În temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C.pen. dispune confiscarea de la inculpatul Corcodel Marian a 12.900 euro şi 7.000 lei. În temeiul art. 1121 C.pr.pen. dispune confiscarea extinsă a sumelor de 50.000 lei, 55.300 euro, 200 lire sterline şi 400 de dolari americani ridicate de la inculpatul Corcodel Marian în vederea punerii în executare a dispozi?iei de confiscare extinsă.
În temeiul art. 250 2 C.pr.pen. rap la art. 250 alin. 1 C.pr.pen. constată temeinicia măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr. 749 D/P/2016 din data de 07.08.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Secţia de Combatere a Infracțiunilor de Terorism şi a Criminalității Informatice pe care o men?ine în parte.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. menține măsura asiguratorie asupra: - sumelor de 50.000 lei, 55.300 euro, 200 lire sterline şi 400 de dolari americani ridicate de la inculpatul Corcodel Marian în vederea punerii în executare a dispoziției de confiscare extinsă; - sumei de 3.600 lei, ridicată de la domiciliul inculpatului Băbănău Georgică Adrian în vederea acoperirii cheltuielilor judiciare; Dispune ridicarea măsurii asiguratorii asupra sumei de 3.230 lei ridicată de la locația situată în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – Baza de Aprovizionare și Deservire (U.M. 0260 București), cu sediul în București, strada Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, la popota (cantina) acestei unități, chioșcul alimentar și depozitul de alimente. Dispune restituirea sumei de 3.230 lei către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – Baza de Aprovizionare și Deservire (U.M. 0260 București). În temeiul dispozițiilor art. 25 alin. 3 C.pr.pen. dispune desființarea totală a următoarelor înscrisuri: - a contractului de împrumut şi ipotecă imobiliară autentificat de către Biroul Notarului Public Mălureanu Doru, din comuna .., încheiat între Corcodel Marian, pe de o parte, şi Unguraşu Cătălin şi Mereuţă Mariana Laurenţia; - a contractului de împrumut autentificat de către Biroul Notarului Public Mălureanu Doru, din .., încheiat între Corcodel Marian şi Creangă Dumitru; - a înscrisul sub semnătură privată din data de 21.04.2015, prin care în mod nereal, inculpatul Preoteasa Iancu Daniel atesta că i-ar fi înmânat martorului Brehuescu Cristina Silvia suma de 135.000 lei; - a contractul de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul încheiat la data de 25.04.2017 de către numitul Brehuescu Mihai cu inculpatul Preoteasa Iancu Daniel, având ca obiect un autovehicul Smart, serie şaşiu ..; În temeiul art. 275 alin. 4 C.pr.pen. dispune obligarea inculpatului Corcodel Marian la plata sumei de 10.000 lei, a inculpatului Preoteasa Iancu Daniel la plata sumei de 15.000 de lei şi a inculpatului Băbănău Georgică Adrian la plata sumei de 3.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Pronun?ată, astăzi, 07.07.2022, prin punerea hotărârii la dispozi?ia inculpaților și a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Traficului de Droguri, prin mijlocirea grefei instanței”, a stabilit magistratul TB.
Procuror de ședință, de acord cu inculpații
Un procuror DIICOT a cerut, în 28 iunie, achitarea lui Corcodel pentru primele două infracțiuni, dar condamnarea lui la pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru ultima.
Șapte ani de pușcărie prevede Codul penal pentru delapidare, însă Marian Corcodel a „făcut nouășpele”, adică a formulat un denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede, în scopul de a scăpa cu jumătate din pedeapsă. Corcodel a încercat în al 12-lea ceas să obțină și un acord de recunoaștere cu procurorii, dar aceștia au refuzat să bată palma cu el. În plus, fostul comandant al jandarmilor de la UM 0260 a plătit prejudiciul și a depus documente în acest sens la ultimul termen de judecată, potrivit ziare.com
Procurorul de ședință al DIICOT a decis să îl contrazică pe procurorul de caz și a pus concluzii diferite față de cele ale colegului său.
Cum și peste dosarul lui Marian Corcodel plana chestiunea prescripției faptelor, procurorul de ședință al DIICOT a refăcut calculele colegilor lui și a cerut condamnarea lui Marian Corcodel la pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru delapidare, iar pentru ceilalți trei inculpați – foștii jandarmi Iancu Daniel Preoteasa, Georgică Băbănău, Octavian Cristescu – a solicitat condamnarea la pedepse orientate spre mediu, mai titrează pulicația citată.
Dedesubturile șantajului
Procurorii DIICOT Central l-au trimis în judecată pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel, pentru fapte de crimă organizată precum grup constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și delapidarea instituției publice.
Alături de acesta vor mai răspunde în fața judecătorilor doi foști ofițeri ai serviciilor de informații a MAI, respectiv Daniel Iancu Preoteasa, locotenent-colonel și funcția de prim-adjunct (împuternicit) al comandantului al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de ”constituirea unui grup infracțional organizat”, ”complicitate la camătă” și ”complicitate la delapidare în formă continuată” și Octavian Cristeascu colonel, în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă a M.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta normativă a sprijinirii”.
Legat de faptele de delapidare ale lui Corcodel DIICOT explică faptul că aceste folosea în mod curent resursele instituții pentru petreceri de natură privată ce aveau loc cu preponderență la Baza Jandarmeriei cunoscută generic sub denumirea ”Cavaleri”.
DIICOT arată că lista lui Marian Corcodel nu se limita la zidurile unității, între invitații săi de seamă la aceste petreceri unde se consumau bunurile globale ale Jandarmeriei Române, numărându-se și înalți oficiali sau chiar procurori și judecători.
Profilul creionat de procurorii DIICOT
„Această susținere a fost generată de-a lungul timpului și de faptul că inculpatul Marian Corcodel, prin stilul propriu, dar și prin abilități native sau cultivate de-a lungul vieții și evoluției profesionale, a reușit să obțină ”simpatie” din partea superiorilor ierarhici, la aceasta contribuind uneori și diverse forme de îndatorare, în general morală, pe care inculpatul reușea să și le atragă în mod discret, prin prestarea unor servicii aparent neînsemnate, furnizarea unor bunuri de valoare relativ redusă, respectiv facilitarea unor relaționări în mediul de afaceri sau în alte structuri din M.A.I”, se arată în dosarul trimis judecătorilor.
Activitățile infracționale derulate de Corcodel, Preoteasa și Georgică Băbănău, „focalizate în principal pe comiterea infracțiunilor de camătă și delapidare, erau de notorietate în colectivul Bazei de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei, printre cadrele militare fiind chiar uzitată expresia ,,ai cardul la Corcodel” atunci când se dorea a fi ilustra situația persoanei, provenind din rândul subordonaților, care ajungea să fie îndatorată/debitoare inculpatului, cu sau fără dobândă (au existat situații în care, pentru a-și dovedi mărinimia și generozitatea, inculpatul nu pretindea dobânzi pentru sumele acordate), situație în care cardul debitorului era predat la cerere inculpatului cu titlu de garanție.
Expresie a unei mentalități de ”vătaf”, în calitatea deținută inculpatul Marian Corcodel a dispus în interes propriu de bunurile instituției publice pe care o conducea și care prin statutul de unitate militară ar fi trebuit, cel puțin teoretic, să genereze sentimente de încredere/siguranță/securitate sporite nu doar pentru personalul angajat, cât mai ales pentru societate. În realitate, comportamentul inculpatului a fost perceput de subordonați ca fiind unul discreționar, beneficiind de dotarea și logistica B.A.D.-ului în mod nelimitat pentru satisfacerea intereselor personale sau ale grupului de apropiați, în detrimentul și în paguba instituției Jandarmeriei Române”, se mai arată în dosar.
Satisfacererea interesului personal
„Păstrându-ne pe linia unei analize obiective decurgând din materialul probator administrat în cauză reținem că activitatea derulată de inculpatul Corcodel Marian a fost destinată în primul rând satisfacerii interesului personal și a prestării unor ”servicii”, ce excedau atribuțiilor sale de serviciu, în folosul unor persoane ce îndeplineau diverse funcții publice cu privire la care inculpatul considera că l-ar putea ajuta în ascensiunea sa în plan profesional și, eventual, să-i confere impunitate în situația declansării unor cercetări împotriva sa, indiferent de natura acestora.
Controalele efectuate de-a lungul timpului la Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei, de către eșaloanele superioare din cadrul I.G.J.R. și M.A.I., au fost, de cele mai multe ori, pur formale, și nu au identificat existența unor probleme importante.
Relevante în sensul satisfacerii interesului propriu și ale grupului de interese sunt petrecerile organizate din dispoziția inculpatului CORCODEL MARIAN la Complexul de pregătire, cazare și agrement ,,Felix Țopescu” din Băneasa, o subunitate a Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei, cunoscută informal sub titulatura ,,La cavalerie””, mai notează procurorul care l-a trimis în judecată pe fostul șef al BAD.
Mega dosarul de camătă și delapidare al DIICOT care îl are la centru pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire (BAD) a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel scoate la lumină practici incredibile ale întregii structuri din MAI.
Mai precis o informație vitală furnizată de procurorul DIICOT care a instrumentat dosarul este aceea că șefii cei mai mari ai Jandarmeriei, de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR), știau despre practicile cu iz penal ale subordonatului lor, Marian Corcodel, dar au păstrat tăcerea.
STIRIPESURSE va prezenta în detaliu culisele acestui caz șocant unde omerta se pare că înlocuiește onoarea care ar trebui să caracterizeze angajații acestei structuri de forță a statului român.
Bețe în roatele DIICOT
Anchetatorii arată printre altele în dosarul transmis judecătorilor că pe parcursul anchetei Marian Corcodel și Daniel Preoteasa au încercat să facă acorduri de recunoaștere a vinovăției, pentru a scăpa cu pedepse mai blânde pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Cu toate acestea, se arată în dosar, acordurile nu au fost admise de procurorul de caz pe motiv că cei doi au comis fapte mult prea grave ca să fie sancționate la sfert din pedeapsa posibilă ce ar putea fi dictată de judecători.
Totodată, explică DIICOT, Corcodel nici măcar nu recunoștea integral starea de fapt așa cum cere articolul care prevedere încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, ci oferea procurorului doar detalii formale.
„În cursul urmăririi penale, prin apărători aleși, inculpații Marian Corcodel și Daniel Preoteasa au formulat cereri de încheiere a unor acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, primul inculpat recunoscând doar formal, iar cel de-al doilea în mod detaliat, comiterea faptelor ce le-au fost reţinute în sarcină şi acceptând încadrarea juridică a acestora așa cum a fost ea reținută în cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale.
Motivat de împrejurarea că demersul inculpaților a fost condiţionat de aplicarea unor pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, ceea ce raportat la gravitatea faptelor săvârşite s-a apreciat de către organul de urmărire penală ca fiind insuficientă, în cursul urmăririi penale nu s-a dat curs încheierii unor astfel de acorduri”, se arată în dosarul DIICOT.
Reproșul DIICOT față de IGJR
Deși din analiza documentelor de gestiune existente la nivelul B.A.D., astfel cum am arătat anterior, ar fi fost imposibil să se dovedească existența și întinderea prejudiciului cauzat prin delapidare, faptele au fost însă dovedite fără echivoc prin ansamblul probator administrat în cauză: un număr considerabil de martori ce cunoșteau nemijlocit mecanismul infracțional creat la nivelul unității, cât și beneficiarul bunurilor delapidate; susținerile inculpaților Daniel Iancu Preoteasa și Adrian Georgică Băbănău; adresa nr. *** a B.A.D.
Ar fi fost necesar însă, ca la nivelul B.A.D. și la eșalonul superior dela I.G.J.R. să se acorde atenție, în afara documentelor la care s-a făcut referire, și la situația disciplinară a cadrelor militare – ofițeri și subofițeri, ce au executat ordinele ilegale ale inculpatului Marian Corcodel, fie nemijlocit, fie prin intermediul inculpaților Daniel Iancu Preoteasa și Adrian Georgică Băbănău, fără a se aștepta definitivarea unei anchete penale.
„Vătaful” Corcodel ținut în brațe de la vârful Jandarmeriei
„Deși informal, activitățile ilicite desfășurate de inculpat, fie că îmbrăcau forma unor infracțiuni, sau, după caz, a unor abateri disciplinare, erau cunoscute unor persoane care de-a lungul timpului au îndeplinit funcții de conducere la nivelul I.G.J.R., inculpatul Marian Corcodel a beneficiat, cu unele excepții, de susținerea necondiționată a acestora”, explică magistratul DIICOT în dosar.
Scos basma curată la DNA Militar
DIICOT a descoperit pe parcursul acestei anchete o situație si mai dură. DNA Militar l-a avut în vizor pe Marian Corcodel încă din anul 2012, dar la un moment dat, în anul 2015 un procuror militar a decis clasarea acuzațiilor pentru care acum este judecat fostul șef al BAD în dosarul DIICOT.
”Ca urmare a cercetărilor efectuate, prin ordonanța nr. *** din 23.03.2015 a D.N.A. – Secția de Combatere a Infracțiunilor de Corupție Săvârșite de Militari s-a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunile de luare de mită, dare de mită, camătă și alte fapte.
Pe de altă parte, în perioada anilor 2012 – 2013, la nivelul D.N.A. – Secția pentru Combaterea Infracțiunilor de Corupție Săvârșite de Militari a fost declanșată o investigație penală ce îl privea pe generalul *** , adjunct pe linie logistică al Inspectorului General al Jandarmeriei Române.
În acest context, martorul *** , subofițer în cadrul B.A.D. a declarat că a fost chemat de către inculpatul Marian Corcodel, care i-a spus că este citat la unitatea de parchet în calitate de martor și i-a indicat ce ar trebui să declare. Cu toate acestea, martorul a susținut că a declarat ce cunoștea și cu privire la activitatea inculpatului Marian Corcodel, dar nu a observat ca ulterior să fie luate măsuri legale față de acesta”, se arată în dosar.
Fișă de dosar
Procurorii DIICOT Central l-au trimis în judecată pe fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, Marian Corcodel, pentru fapte de crimă organizată precum constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și delapidarea instituției publice.
Alături de acesta vor mai răspunde în fața judecătorilor doi foști ofițeri ai serviciilor de informații a MAI, respectiv Daniel Iancu Preoteasa, locotenent-colonel și funcția de prim-adjunct (împuternicit) al comandantului al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de ”constituirea unui grup infracțional organizat”, ”complicitate la camătă” și ”complicitate la delapidare în formă continuată” și Octavian Cristescu colonel, în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă a M.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta normativă a sprijinirii”.
