Pentru prima oară în istorie, sursele eoliene şi solare au depăşit gazele în producția de electricitate în UE

Sursele eoliene şi solare au generat a cincea parte (22,28%) din electricitatea din Uniunea Europeană, în 2022, depăşind pentru prima dată gazele naturale (19,91%), într-un sector dominat de nuclear şi energie hidro (32,04%), conform datelor publicate marţi de think tank-ul Ember Energy, relatează agenţia EFE, scrie Agerpres.

Pe de altă parte, producţia solară a avut un avans de 24% în 2022 şi cea eoliană de 33% în UE şi au dus la economii de 10 miliarde euro din înlocuirea gazelor naturale, conform Ember.

Douăzeci din cele 27 de state membre şi-au bătut propriile recorduri, printre acestea numărându-se şi Spania, datorită atât măsurilor politice, cât şi cetăţenilor, care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri.

Ţara cu cea mai mare producţie de energie solară a fost în 2022 Olanda (14%), care a preluat conducerea de la Spania (12%). Spania se situa pe primul loc în topul UE în ceea ce priveşte noile capacităţi instalate (+21%), dar Ţările de Jos au dublat această rată (51%).

Ember preconizează că în viitor cărbunele va pierde din importanţă şi gazele, care se aşteaptă să fie mai scumpe decât cărbunele, "cel puţin până în 2025", vor înregistra o scădere şi mai mare ca urmare a avansului producţiei eoliene şi solare şi graţie revenirii producţiei hidro şi nucleare franceze.

Adio, cărbune?

"Europa a evitat ce era mai rău din criza energetică", a subliniat într-un comunicat responsabilul cu data insight de la Ember, Dave Jones, care a adăugat că "orice teamă legată de o revenire a cărbunelui deja a murit".

În pofida faptului că această criză energetică a revitalizat producţia pe bază de cărbune, creşterea utilizării acestui combustibil fosil pentru producerea de electricitate a fost de numai 1,5 puncte comparativ cu anul anterior, până la 15,99% din energia electrică produsă în blocul comunitar, şi cu o tendinţă de scădere de 6% în ultimele patru luni din 2022.

De fapt, cele 26 de centrale pe cărbune puse în situaţia de urgenţă au funcţionat la o medie de 18% din capacitate şi s-a utilizat doar o treime din cele 22 de milioane de tone adiţionale de cărbune importate de UE anul trecut.