Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Adevarul:
Premierul ungar, Viktor Orban, care va fi supus unui test electoral anul viitor, odată cu organizarea alegerilor legislative, nu pare să-şi facă griji legate de eventuale noi valuri de proteste şi nici în ceea ce priveşte criticile Bruxelles-ului. Potrivit Politico, liderul de la Budapesta se teme de consecinţele pe care le-ar putea avea asupra poziţiei sale influenţa unui om care-l cunoaşte mai bine ca oricine.
Acest personaj care îi dă fiori reci premierului ungar este oligarhul Lajos Simicska, care i-a fost coleg de liceu şi care l-a ajutat să fondeze partidul Fidesz şi să-l transforme într-o reală forţă politică. Însă acum Simicska nu mai este un susţinător al Fidesz, ci al formaţiunii de extremă-dreapta Jobbik.
„Toate simpatiile mele se îndreaptă spre Jobbik“, a declarat în aprilie pentru HGV milionarul, care s-a distanţat de Orban în 2014, adăugând că „gaşca“ lui Orban trebuie să plece de la putere. Tot el a spus că dacă Jobbik nu va învinge Fidesz, nimeni nu o va face.
Iar această rivalitate a ajuns să fie cunoscută în Ungaria sub denumirea de „războiul Orban-Simicska“.
Provocarea este cum nu se poate mai mare pentru partidul lui Orban. Strategia politică a actualului premier s-a axat pe cotele de refugiaţi. Numai că dacă o astfel de abordare îi oferă un avantaj în faţa stângii, aceasta nu-l ajută deloc în lupta cu extrema-dreaptă, care este, la rândul ei, împotriva primirii de refugiaţi.
În plus, partidul lui Orban este afectat de scandaluri de corupţie. Iar în ultimele săptămâni străzile Budapestei au fost împânzite de panouri publicitare ale Jobbik cu sloganul „Tu munceşti. Ei fură“.
Conform Politico, această campanie este finanţată de Simicska, om de afaceri care deţine o importantă companie de panouri publicitare, alături de un imperiu în domeniul media, dar şi în cel al construcţiilor. Scopul campaniei este să-i convingă pe alegători, înfăţişând Jobbik drept un partid al poporului. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
De ce să proiectezi doar 8 spitale regionale de 1.000 de paturi, fiecare urmând să coste 300 de milioane de euro? Mai pui şi un spital republican, de 1,1 mld. euro, cu 2.500 de paturi, 30 de clinici. Şi un campus medical cu un hotel pentru însoţitorii bolnavilor, de 2.000 de locuri!
Noul program de guvernare aruncă cu miliardele ca niciun altul de până acum. 2.500 de creşe, 8 autostrăzi, 2,1 mld. euro pentru termoizolarea locuinţelor, 1,3 mld. euro pentru infrastructură socială, 1,1 mld. euro pentru irigaţii, 1 mld. euro autostrada Comarnic-Braşov, 2,9 mld. euro autostrada Târgu-Mureş - Târgu Neamţ. Ba, la un moment dat, nici nu mai se ţine socoteala miliardelor - dacă sunt de euro sau lei. Se va trece la racordarea cu apă a locuinţelor până în 2020 până la un procent de 87% din locuinţe, faţă de 77% în prezent. Canalizare vor avea 60% din locuinţe în 2020, faţă de 34% în prezent.
Parcă e un restart perpetuu, cu noi şi noi asumări de ţinte, de spitale construite, de autostrăzi terminate şi sisteme de irigaţii puse pe picioare. Este aproape un delir al aruncatului cu miliarde şi cu sute de kilometri de autostradă, cu spitale de mii de paturi, când soşeaua de centură a Bucureştiului este blocată zilnic şi trecerea la patru benzi nu a înaintat un kilometru în ultimul an, când Spitalul Municipal Universitar Bucureşti plânge după investiţii, fiind în şantier de ani de zile, iar oraşe întregi precum Galaţi au rămas fără apă caldă.
Nu lipsesc fondurile strategice. Pe lângă vestitul de acum Fond Suveran de Investiţii, mai apare un fond, şi anume Fondul Naţional de Dezvoltare, care va prelua toate participaţiile statului deţinute acum prin AVAS - moştenitorul FPS, adică al fondului de stat prin care s-au privatizat toate companiile din România. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Contribuabilii români au câştigat 1,5 miliarde de euro în cei nouă ani în care au contribuit la Pilonul II de pensii private obligatorii, în contextul în care valoarea totală a contribuţiilor a fost de 6,2 miliarde euro, iar valoarea totală a activelor a ajuns la 7,7 miliarde euro, a anunţat joi Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat joi la Parlament, după votul de învestitură a Guvernului Tudose, că Pilonul II de pensii ”nu se desfiinţează şi nu se naţionalizează”, deşi dimineaţă, la audierea în comisiile de buget finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului susţinuse exact contrariul.
Şi prim-ministrul Mihai Tudose a negat informaţiile date de ministrul de Finanţe. După discursul susţinut în plenul camerelor reunite, înaintea votului de învestire a Cabinetului său, Tudose a susţinut că Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat şi că va avea o discuţie pe acest subiect cu ministrul Finanţelor, cel care a făcut anunţul referitor la desfiinţare.
APAPR a salutat poziţia premierului şi consideră că această declaraţie vine în linie cu mesajele venite anterior din partea PSD, a Guvernului anterior şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Donald Trump, preşedintele SUA, a acceptat miercuri invitaţia lui Emmanuel Macron de a veni la Paris pe 14 iulie pentru a asista la tradiţionala defilare militară pe Champs-Elysées cu ocazia zilei naţionale a Franţei. Soldaţi americani vor defila alături de militari francezi pentru a comemora centenarul intrării SUA în primul război mondial pe solul francez. Pe lângă această explicaţie oficială avansată de Paris, care ar putea fi motivele acestei vizite?
Să spunem pentru început că această vizită la Paris a lui Donald Trump a fost oarecum « smulsă » de Emmanuel Macron. Preşedintele francez îşi invitase omologul american prima dată la summitul NATO de luna trecută. In lipsa unei confirmări de la Casa albă, liderul francez a pus mâna pe telefon marţi seara şi l-a relansat pe preşedintele american. Si Donald Trump a acceptat, anunţa miercuri palatul Elysée, provocând totodată o mini-furtună politică la Paris.
Reacţiile şi comentariile legate de « diplomaţia macroniană » nu au lipsit. Pentru preşedintele francez, această vizită va marca din nou spiritele după cea a lui Vladimir Putin în mai la palatul Versailles. Macron şi Trump s-au văzut déjà. O primă dată, la summitul NATO de la Bruxelles când francezul a « rezistat » îndelungatei strângeri de mână a americanului. « Un moment al adevărului » avea să spună câteva zile mai târziu Macron promiţând că nu va face « mici concesii, nici măcar simbolice. Donald Trump, preşedintele turc sau cu cel rus sunt într-o logică a raportului de forţă dar asta nu mă deranjează » mai afirma atunci Emmanuel Macron. Un preşedinte care nu a ezitat nicio clipă să-i dea replica lui Donald Trump după ce acesta anunţase retragerea SUA din acordul de la Paris privind clima. « Make our planet great again » spunea Macron parafrazându-l, în engleză deci, pe omologul său de la Washington. La rândul lui, Trump nu ezitase nici el să critice Franţa – « Franţa nu mai e Franţa ; Parisul nu mai e Parisul » spunea el comentând situaţia în Hexagon după atentatele din 2015 şi 2016.
Lăsând însă deoparte aceste « dueluri » verbale, unii analişti şi istorici sunt de părere că vizita lui Trump la Paris îi dă ocazia lui Macron să dea o lovitură dublă : politică şi mediatică. (Mai multe detalii AICI)
