Pe măsură ce cazurile de coronavirus se înmulțesc, numărul cadrelor medicale care suferă de stres post-traumatic în timpul pandemiei COVID-19 se mărește. Prin urmare, spitalele din Statele Unite ale Americii au lansat diverse strategii pentru a-și proteja personalul medical de burn out, depresii și stres post-traumatic, după săptămâni de luptă împotriva neobositului SARS-COV2, potrivit 360medical.ro.
O asistentă medicală s-a infectat cu noul coronavirus și a devenit pacientă. O alta a simțit presiunea suplimentară de a sprijini un frate devenit șomer în urma pandemiei. Medicii care lucrează ture peste ture, vin acasă noaptea târziu să-și vadă copiii pe fugă și pleacă în zori fără să-i îmbrățișeze, sunt frustrați că nu mai au viață de familie și îngrijorați că s-ar putea îmbolnăvi. Dr. Jay Kaplan ascultă cu răbdare fiecare angajat al spitalului, care își împărtășește temerile și problemele. El le spune că este normal să se întristeze sau să se enerveze pentru că noul coronavirus i-a îmbolnăvit. Le citește poeziile sale și le împărtășește din viața sa. Dr. Kaplan în vârstă de 71 de ani, medic de medicină de urgență și specialist în wellness la LCMC Health din New Orleans, a ajuns într-o zi acasă la începutul focarului de coronavirus și a plâns în fața soției sale, simțindu-se copleșit de numărul celor care au murit de COVID-19. Dr. Jay Kaplan își dorește ca medicii și asistenții medicali să știe că nu sunt singuri în această perioadă.
,,Trebuie să rupem cultura tăcerii și să anunțăm oamenii că este în regulă să nu avem tot timpul împreună”. De altfel, medicul a inițiat așa zisele chat-uri Kaplan cu personalul medical din prima linie în lupta cu coronavirus pe care le-a numit „vizite de wellness” pentru a identifica riscurile și problemele psihologice cu care se confruntă personalul spitalului în timpul pandemiei de coronavirus.
Medicul Lorna Breen, în vârstă de 49 de ani, care lucra la Unitatea de Primiri Urgențe din Manhattan și care a tratat pacienții cu coronavirus, după ce s-a infectat cu SARS-COV2, s-a sinucis. După această întâmplare, spitalele au luat în serios apariția stresului post-traumatic la personalul medical. Astfel „vizitele de wellness” ale dr. Kaplan au devenit o strategie cheie pentru sistemul spitalicesc din New Orleans, în prevenirea depresiei și tulburării de stres post-traumatic.
Spitalele din Statele Unite ale Americii – de la Seattle la New York – au lansat inițiative similare. Începând cu sfârșitul lunii martie, multe unități spitalicești au creat o linie de criză 24/7 de sănătate mintală și consiliere unu la unu. Altele au pus la dispoziție centre de wellness și reziliență care vor urmări sănătatea mintală a personalului medical pe termen lung, fiindcă necontrolată trauma ar putea reapărea oricând.
Înainte de pandemie, în jur de 60% dintre medicii de urgență s-au confruntat cu burn out la un moment dat în cariera lor, potrivit Colegiului American al Medicilor de Urgență. Se estimează că în fiecare an 400 de medici se sinucid.
,,Profesioniștii din domeniul sănătății – medici, asistente – au avut deja un nivel ridicat de stres și rate mari de burn out. O pandemie ca aceasta adaugă și mai multă încordare, stres și consum unui grup deja încordat”, a declarat dr. Colin West, medic internist la Clinica Mayo din Minnesota, potrivit Medicalxpress.com.
Comentează