Premium
Piaţa proteinelor altrnative va creşte de la 13 milioane de tone, cât era anul trecut, la aproape 100 de milioane de tone până în 2035, reprezentând 11% din piaţa totală de proteine şi până la o valoare de 290 miliarde de dolari, adică PIB-ul Finlandei în anul 2020, potrivit unui studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation, informează News.ro.
"Pizza, pastele, friptura de vită, tocana şi multe dintre mâncărurile noastre preferate includ ingrediente ce provin de la animale. Potrivit unui nou studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation, până în anul 2035 ne vom putea pregăti mesele noastre favorite din proteine alternative. Numărul consumatorilor care înlocuiesc deja, complet sau parţial, carnea din dietă cu proteine alternative creşte datorită conştientizării beneficiilor pe care le are asupra mediului, sănătăţii sau a drepturilor animalelor", aată companiile.
Raportul "Food for Thought: The Protein Transformation" realizat de BCG şi Blue Horizon relevă că alternativele de înlocuire a proteinelor, precum proteinele cultivate pe bază de plante, pe bază de microorganisme sau pe bază de celule animale, ar putea deveni o alternativă viabilă a cărnii pentru un procent de 90% dintre mesele noastre preferate, până în 2035.
"Piaţa de înlocuire a proteinelor va creşte de la 13 milioane de tone, cât era anul trecut, la aproape 100 de milioane de tone până în 2035, reprezentând 11% din piaţa totală de proteine, arată proiectele raportului. În scenarii mai optimiste, dacă procesul de inovare devine mai rapid, preţurile pe emisiile de CO2 cresc în continuare, iar fermierii care fac tranziţia de la agricultura animală la producţia alternativă de proteine primesc sprijin, această cantitate s-ar putea dubla chiar în următorul deceniu şi jumătate", arată studiul.
Înlocuirea ingredientelor de origine animală va fi o problemă cheie în următorii ani, potrivit specialiştilor.
„Fermierii joacă un rol important în tranziţia către proteinele alternative. Ei trebuie să înveţe să cultive soiurile potrivite pentru diferitele culturi care se folosesc în producerea de proteine alternative, adică culturile optimizate pentru consumul uman”, a declarat László Juhász, director general şi senior partner al BCG.
Fermierii ar trebui ajutaţi prin stabilirea unor garanţii ale preţurilor, încheierea de acorduri de aprovizionare pe termen lung şi alte stimulente, adaugă ei.
"Pentru ca diversificarea proteinelor şi trecerea la proteinele alternative să aibă succes, întregul sistem trebuie să evolueze pentru a susţine în continuare mijloacele de trai ale fermierilor", spune Lisa Sweet, şefă a diviziei de strategie de afaceri şi angajament la Centrul pentru Bunuri Publice Globale de la Forumul Economic Mondial.
Utilizarea proteinelor alternative poate contribui la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU privind reducerea consumului, producţiei şi foametei.
"Dacă creşterea de 11% a pieţei evidenţiată în studiul privind proteinele alternative se realizează până în 2035, înlocuirea cărnii şi a ouălor ar reduce emisiile globale de CO2 cu mai mult de o gigatonă, în următorul deceniu şi jumătate, echivalent cu emisiile anuale actuale de CO2 din Japonia", relevă studiul.
Pe lângă reducerea emisiilor, utilizarea surselor alternative de proteine ar putea duce la economii semnificative de apă potabilă: estimările arată că agricultura ar putea economisi cel puţin 39 de miliarde de metri cubi de apă potabilă în următorul deceniu şi jumătate, suficientă apă proaspătă pentru a aproviziona un oraş ca Londra, cu 9 milioane de locuitori, timp de 40 de ani.
"Beneficiile asupra siguranţei şi durabilităţii mediului sunt incontestabile, însă principalul aspect al convingerii consumatorilor este acela de a obţine o asemănare cât mai mare cu cea a produselor reale. Cea mai mare provocare pentru proteinele alternative este să atingă sau să depăşească gustul, textura şi preţul cărnii disponibile astăzi", mai spun specialiştii.
Pe baza cercetărilor realizate de BCG, acest lucru se va întâmpla în trei etape, în funcţie de tipul de proteină pe care oamenii vor să îl înlocuiască: alternativele pe bază de plante, cum ar fi burgeri, produse lactate şi înlocuitori ai ouălor din soia, mazăre şi alte proteine din plante vor atinge paritatea până în 2023 sau mai devreme; proteinele alternative produse din microorganisme precum ciuperci, drojdii şi alge unicelulare ar putea atinge paritatea dorită până în 2025; proteinele cultivate direct din celule animale pot îndeplini aşteptările de mai sus până în 2032.
Citește și: EXCLUSIV Angajații de lux ai României: peste 50 de bugetari au salarii care depășesc 50.000 de lei pe lună
"Între 2015 şi 2020, valoarea investiţiilor de capital de risc în industria proteinelor alternative a depăşit 4 miliarde de dolari, ceea ce reflectă faptul că investitorii văd bune oportunităţi de investiţii în tranziţia către proteinele alternative. Deşi va fi necesar un capital semnificativ pentru îmbunătăţirea tehnologiilor şi pentru a permite utilizarea industrială a acestora, rezultatele investiţiei se vor vedea, cel mai probabil, în deceniile următoare. Până în 2035, dimensiunea pieţei ar putea ajunge la 290 de miliarde de dolari, ceea ce este echivalent cu PIB-ul Finlandei pentru 2020", se mai precizează în studiu.
