Politica în vremea Covid-19: cum a decăzut și urcat PNL. De la pierderea alegerilor la un nou Guvern

Anul politic 2020 a început în forţă, cu o asumare a răspunderii din partea Guvernului pe alegerea primarilor în două tururi, urmată de o moţiune de cenzură în urma căreia Cabinetul Ludovic Orban a fost demis, iar Florin Cîţu a fost propus pentru funcţia de premier.

Citește și: Război deschis în PNL: 'Din toții așii noului Guvern, nu am tras niciunul!'

Atunci, Cîţu a decis să îşi depună mandatul de prim-ministru desemnat, chiar în ziua în care urma să fie învestit Guvernul. După două alegeri electorale, o criză sanitară generată de pandemia COVID - 19, cu un nou Legislativ, după negocieri formale şi informale între noua majoritate parlamentară, PNL-USR PLUS-UDMR, şi preşedintele Klaus Iohannis, Florin Cîţu este iarăşi desemnat să formeze Guvernul. De data aceasta, nu se mai retrage şi devine noul şef al Executivului, informează Agerpres. 

Era de aşteptat ca scena politică în 2020 să fie dominată de cele două scrutinuri, alegerile locale şi cele legislative. Încă din ianuarie, majoritatea parlamentară şi puterea executivă şi-au măsurat forţele, de multe ori, disputele ajungând spre soluţionare pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale a României.

Anul a început cu discuţii lansate de premierul Ludovic Orban cu privire la organizarea de alegeri anticipate, pentru că, afirma el: "Parlamentul nu mai este oglinda fidelă a opţiunilor actuale ale populaţiei". Orban a subliniat că are susţinerea preşedintelui Klaus Iohannis pe acest subiect.

"După părerea mea, este imposibil de gestionat un an întreg cu acea mare majoritate pesedistă în Parlament, în condiţiile în care, de anul trecut deja, românii au spus clar 'nu' PSD-ului la putere", a afirmat Iohannis.

La jumătatea lunii ianuarie, Orban anunţa că Guvernul îşi va angaja răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a arătat sprijinul faţă de acest demers, menţionând că revenirea la alegerea în două tururi este "absolut corectă, democratică şi normală". Pe 29 ianuarie, Parlamentul s-a reunit în şedinţă comună, în sesiune extraordinară, pentru angajarea răspunderii Guvernului.

Un număr de 208 parlamentari de la PSD şi UDMR au semnat moţiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti". Pe 5 februarie, moţiunea iniţiată de PSD a fost adoptată de Parlament, cu 261 de voturi "pentru" şi 139 - ''împotrivă''.

"Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă nu doar pentru că această măsură de modificare a sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, dar - mai ales! - pentru că adoptarea acestor modificări se face în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere. Standardele europene electorale au fost stipulate exact pentru combaterea unor astfel de tentaţii ale partidelor de a schimba regulile în timpul jocului şi de a-şi crea astfel un avantaj în competiţia electorală", arătau iniţiatorii demersului antiguvernamental.

"Guvernul cade în picioare", a replicat Orban.

În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat convocarea partidelor politice parlamentare la consultări, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea unui nou premier. După consultări, şeful statului îl propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban.

"Întoarcerea la electorat este soluţia corectă, este soluţia care satisface nevoia de democraţie în România. Mai simplu spus, întoarcerea la electorat înseamnă alegeri anticipate. Alegerile anticipate sunt prima mea opţiune, am prezentat partidelor această opţiune", a susţinut Iohannis.

Nemulţumirea celor care au iniţiat moţiunea ajunge la CCR. Astfel, la finalul lunii februarie, Curtea stabileşte că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier. CCR a constatat că desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou Guvern. Astfel, Iohannis trebuie să facă o nouă nominalizare pentru funcţia de premier.

Sunt convocate iarăşi partidele la consultări, iar Iohannis îl desemnează pe Florin Cîţu pentru funcţia de prim-ministru. Tot Cotroceniul a anunţat şi decizia lui Cîţu de a-şi depune mandatul de premier desemnat, în ziua în care urma să fie învestit Guvernul.

Cu un Guvern care trebuia format, cu Ludovic Orban care asigura interimatul până la formarea noului Executiv, Iohannis convoacă CSAT pe tema noului coronavirus. În România nu era încă niciun caz confirmat, dar s-a decis suplimentarea măsurilor de control la punctele de frontieră.

Ludovic Orban se autoizolează în urma confirmării coronavirusului la un senator liberal cu care intrase în contact la şedinţa BPN al PNL. Consultările lui Iohannis cu partidele parlamentare pentru formare Guvernului au loc în martie, prin sistem teleconferinţă.

Înainte de consultări, liderul PSD, Marcel Ciolacu, anunţă că social-democraţii vor vota un guvern stabil: "În acest moment nu se mai discută persoana, vorbim de un guvern".

"Singura propunere pe care am primit-o este Ludovic Orban şi, în consecinţă, l-am desemnat pe domnul Ludovic Orban pentru poziţia de prim-ministru al Guvernului", a declarat Iohannis, de la Palatul Cotroceni.

Pandemia COVID - 19 schimbă protocolul şi sistemul de funcţionare ale activităţii politice. Şedinţele de la Parlament se ţin in sistem online, la fel şi şedinţele de lucru sau de Guvern. Ceremonia depunerii jurământului noului Cabinet Orban în faţa preşedintelui se face cu măsuri stricte de protecţie şi prevenţie, în conformitate cu recomandările organizaţiilor internaţionale de sănătate publică.

Pe 16 martie, Iohannis anunţă instituirea stării de urgenţă în România pentru 30 de zile. De data aceasta, există consens politic, iar Parlamentul adoptă în unanimitate hotărârea de încuviinţare a măsurii privind instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României.

Despre consens vorbea şi şeful Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, care a transmis în aprilie o scrisoare preşedinţilor PNL, USR, UDMR, Pro România, ALDE, PMP şi liderului grupului minorităţilor naţionale, în care spunea că toate partidele politice trebuie să lucreze împreună pentru a realiza rapid un plan pentru România.

Măsurile luate de Guvern în contextul pandemiei sunt criticate de majoritatea parlamentară, iar disputa se mută în Legislativ, unde, pe rând, premierul şi miniştrii Cabinetului său sunt chemaţi să îşi prezinte activitatea. S-au depus moţiuni simple împotriva miniştrilor Finanţelor, Agriculturii, Internelor, Sănătăţii, Educaţiei, Muncii. Multe dintre ele au şi fost adoptate, motiv pentru care social-democraţii le-au cerut demisiile.

Se discută în rândul liderilor PSD despre o nouă moţiune de cenzură la adresa Guvernul pentru modul în care a gestionat situaţia determinată de pandemie.

Între timp, România trece, din 15 mai, de la starea de urgenţă, la cea de alertă, care va fi şi prelungită. Marcel Ciolacu este de părere că prelungirea stării de alertă este folosită ca "formă de manipulare a populaţiei".

În replică, Orban spune că decizia de prelungire a stării de alertă nu este politică, ci este o decizie fundamentată ştiinţific.

Unele măsuri impuse de autorităţi pentru combaterea pandemiei au ajuns şi ele pe masa judecătorilor CCR, care au fost chemaţi să se pronunţe, printre altele, asupra măsurilor aplicate în starea de urgenţă şi în starea de alertă. Astfel, pe 6 mai, CCR a decis că prevederi din OUG 34/ 2020, care modifică OUG 1/1999 şi prin care se reglementează cuantumul amenzilor pe perioada stării de urgenţă sunt neconstituţionale.

Discuţiile contradictorii dintre cele două puteri în stat au continuat. Deputaţii au votat prelungirea mandatelor aleşilor locali până la 1 noiembrie 2020. CCR decide, însă, că actele normative care se referă la prelungirea mandatelor aleşilor, dar şi cine stabileşte data alegerilor sunt neconstituţionale. Guvernul aprobă proiectul privind stabilirea datei alegerilor locale în 27 septembrie.

Înainte de campania electorală pentru alegerile locale, "mărul discordiei" devine legea carantinării, liberalii şi preşedintele Iohannis acuză PSD că tergiversează acest proiect de act normativ, în timp ce Ciolacu crede că "Iohannis şantajează Parlamentul, vrea să ascundă că Executivul a pierdut total controlul asupra pandemiei".

Preşedintele Camerei Deputaţilor anunţă în august o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, susţinând că România este o "ţară în derivă" şi cu un guvern cu "zero credibilitate". Dezbaterile şi votul asupra acestei moţiuni au fost amânate de mai multe ori, din lipsă de cvorum. Se ajunge la CCR şi pe acest subiect, Guvernul a transmis Curţii punctul de vedere în privinţa existenţei unui conflict juridic de natură constituţională dintre Executiv şi Parlament, menţionând că iniţierea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului este contrară dispoziţiilor art.113 şi art. 66 alin. (1) din Constituţie.

Criticile la adresa Guvernului şi preşedintelui continuă şi cu privire la faptul că nu au amânat alegerile parlamentare din 6 decembrie. Singurul consens la care au ajuns liderii politici privind scrutinul legislativ a fost acela că pandemia a schimbat modul de a face campanie electorală. După anunţarea rezultatelor finale, cele mai multe mandate de parlamentari le-a câştigat PSD. Astfel, în noul Legislativ, potrivit voturilor, PSD are 47 mandate la Senat şi 110 la Camera Deputaţilor, PNL - 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor, Alianţa USR PLUS - 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 14 la Senat şi 33 la Cameră. UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor.

Surpriza pe scena politică a reprezentat-o AUR, formaţiune recent înfiinţată, care a reuşit să treacă pragul de 5% pentru a intra în Parlament, în timp ce veterani ai politicii, precum Victor Ponta, Călin Popescu-Tăriceanu (PRO România) sau Eugen Tomac (PMP) au înregistrat un eşec neaşteptat.

Imediat după alegeri, Ludovic Orban a anunţat că îşi depune mandatul de premier pentru că "nu se cramponează de funcţie". Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a preluat interimatul la şefia Executivului.

A existat o primă rundă de negocieri cu toate partidele intrate în Parlament, dar la finalul ei, Iohannis a susţinut că nu sunt încă întrunite condiţiile pentru desemnarea unui candidat pentru a forma un nou guvern.

Şeful statului a purtat discuţii cu reprezentanţii PSD, PNL, USR PLUS, AUR, UDMR şi cei ai minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament. PSD a susţinut ca propunere de premier candidatura medicului Alexandru Rafila.

Negocierile au continuat, atât la nivel formal cât şi informal, iar Iohannis l-a desemnat iarăşi pe Cîţu pentru funcţia de premier. Liderii PNL, USR PLUS şi UDMR - Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloş şi Kelemen Hunor - au semnat acordul de guvernare 2020 - 2024, în care au vorbit despre stabilitate, asumare şi competenţă în viitorul Guvern, pentru a moderniza România. Pe 23 decembrie, Guvernul Florin Cîţu a fost învestit în Parlament şi tot atunci membrii Cabinetului au depus şi jurământul în faţa preşedintelui.

Moţiuni de cenzură, negocieri de premieri, campanii electorale în izolare şi carantină, şedinţe online, o criză sanitară de gestionat, peste toate astea, pandemia de coronavirus nu a schimbat modul politicienilor de a se raporta doar la actul politic în sine, ci şi la cetăţenii cărora le cer votul de încredere.