Premium
Guvernele Europei pun, din ce în ce mai apăsat, în discuție soarta Spațiului Schengen, pe măsură ce presiunea refugiaților crește. În fruntea contestatarilor sunt țările care se află pe traseele de migrație, acestea fiind frustrate de ezitarea celorlalte națiuni de a primi refugiați, precum și de paza slabă a unora dintre frontierele Uniunii.
Klaas Dijkhoff, ministrul olandez responsabil cu migrația, a anunțat după o întâlnire a miniștrilor responsabili cu migrația din UE, că va fi posibilă extinderea și prelungirea controalelor la frontiere până la doi ani din cauza faptului că numărul refugiaților dă semne de scădere, informează Euractiv.
Conform Politico Franța, Danemarca, Suedia, Norvegia, Germania și Austria au introdus până acum controale la frontieră. Germania și Austria au fost primele care au introdus aceste controale temporare, și ar putea fi primele care să aibă nevoie de o prelungire
Noile granițe din interiorul Spațiului Schengen. Sursa: The Guardian.
Prelungirea controalelor la graniță vreme de doi ani riscă să dea o lovitură mortală însăși ideii de liberă circulație în Europa. Acest risc nu le este străin cancelariilor europene. Ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, este citată de The Guardian ca spunând: „Spațiul Schengen este în pragul colapsului.”
Și președintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus pe 19 ianuarie că UE are maxim două luni pentru a rezolva criza migrației, informează Euractiv.
Dar presiunea crescândă obligă statele Europei să își asume riscul. Acest fapt se reflectă în criticile din ce în ce mai vocale ale modului în care Spațiul Schengen funcționează, precum și în măsuri unilaterale, precum limitarea numărului de refugiați primiți în Suedia sau Austria.
O țintă a criticilor este Grecia. Austria a pus în discuție eliminarea temporară a grecilor din spațiul Schengen, iar criticile au fost însușite și de Germania și Suedia. Argumentele grecilor privind dificultățile de a păzi frontiera maritimă nu au fost considerate ca fiind satisfăcătoare. Mai devreme sau mai târziu, grecii ar putea fi obligați de circumstanțe să accepte să coopereze pentru paza frontierelor cu agenția europeană Frontex. Politico amintește că Spania, Grecia și Malta s-au opus în trecut ideii de a avea grăniceri străini pe teritoriul național. Președinția olandeză a Consilului Uniunii Europene speră, totuși, ca o soluție în acest sens să fie găsită până în iunie.
Grecia precizează că a cheltuit deja două miliarde de euro și insistă că „îngrădirea” țării ar echivala cu transformarea sa într-o mare tabără de refugiați, în ciuda crizei economice cu care se confruntă.
Experți regionali citați de The Guardian susțin că momentul decisiv pentru soarta Schengen va putea apărea în timpul summit-ului liderilor naționali din luna februarie. Până atunci va fi terminat și un raport de evaluare a zonei Schengen.
În acest context, Institutul Jacques Delors a lansat un apel numit Schengen a murit? Trăiască Schengen, prin care atrage atenția că zona de liberă circulație vine la pachet cu o serie de instrumente de întărire a cooperării pentru paza frontierelor. Institutul îndeamnă statele membre să utilizeze toate aceste instrumente și să coopereze cu țările care sunt destinația inițială a migranților (Turcia, Iordania și Liban), pentru ca refugiații să poată rămâne acolo.
