Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză privind conflictul dintre cele 2 palate pe tema numirii miniștrilor de la Transporturi și Dezvoltare, dar și a strategiei președintelui Klaus Iohannis de a bloca o nouă numire a Liei Olguța Vasilescu în Guvern.
Adevarul:
După ce a refuzat-o pe Lia Olguţa Vasilescu la Ministerul Transporturilor, pe motiv că nu are expertiza necesară, preşedintele Klaus Iohannis ar putea să o respingă şi pentru Ministerul Dezvoltării, tot pe motiv de nepotrivire. În cazul unui nou refuz prezidenţial, Lia Olguţa Vasilescu ar rămâne definitiv pe dinafara Guvernului. Doar o decizia a CCR ar mai putea schimba situaţia
Potrivit deciziei CCR din decembrie anul trecut, preşedintele are două pârghii prin care poate bloca numirea unui nou ministru. Prima: şeful statului poate refuza o propunere de ministru ori de câte ori există un motiv de legalitate. A doua posibilitate: preşedintele poate refuza un ministru şi pe motiv de oportunitate, însă doar o singură dată, motivat.
(...) La ministerul Transporutilor, preşedintele nu mai are dreptul să-l refuze pe Drăghici pe motiv de oportunitate, pentru că a tras unicul glonţ în cazul Olguţei Vasilescu. Deci şeful statului ori îl va accepta pe Drăghici, ori îl va respinge pe motiv de legalitate, cu condiţia să găsească un temei juridic.
De partea cealaltă, la Ministerul Dezvoltării, Iohannis şi-a păstrat în mânecă asul oportunităţii. Aşa cum a invocat slaba expertiză a Olguţei Vasilescu pentru Ministerul Transporturilor, ar putea folosi acelaşi argument şi pentru Ministerul Dezvoltării. Mai multe surse politice au confirmat pentru „Adevărul“ că preşedintele Iohannis nu este de acord cu menţinerea Liei Olguţa Vasilescu în Guvern, după ce deputata PSD l-a atacat în mai multe rânduri pe motive etnice şi religioase.
Nici Dragnea nu o vrea pe Olguţa ministru
În cazul în care Klaus Iohannis refuză şi a doua oară numirea Olguţei Vasilescu, fostul ministru al Muncii ar rămâne definitiv pe dinafara Executivului, căci premierul nu poate indica a doua oară, „aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister“, după cum au explicat magistraţii CCR. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
(...) România va avea un 2019 destul de agitat, după cum a început anul cu aceste creşteri de taxe – taxa pe activele băncilor, taxa pe cifra de afaceri a companiilor din telecom, energie sau pariuri sau discuţiile referitoare la pilonul II. Să nu urmeze şi alte taxe.
Guvernul PSD are de acoperit o diferenţă de 10 miliarde de lei, dacă nu chiar 20 de miliarde de lei peste deficitul bugetar admis, de maxim 3% din PIB.
Tensiunile se văd cu ochiul liber, iar guvernul PSD nu este văzut cu ochi buni nici la nivel politic şi nici la nivel economic, deşi a avut rezultate.
Având în vedere că acum 70% din împrumuturi sunt legate de dobânzile la lei, o creştere a ROBOR peste 3-3,5% va fi greu de acceptat la nivel politic, mai ales că este an electoral.
Nici reducerea cheltuielilor bugetare nu este pe ordinea de zi a guvernului PSD. Iancu Guda de la Coface spune că reducerea numărului de bugetari cu 10% ar duce la scăderea cheltuielilor cu 8 miliarde de lei, ceea ce ar acoperi o parte din suma care lipseşte. Dar istoric, PSD nu se leagă de principalul lui bazin electoral, bugetarii şi pensionarii.
În aceste condiţii, supapa trebuie să fie cursul, care ar corecta o parte din deficitul comercial – nu cred că România mai poate înghiţi încă un deficit de 15 miliarde de euro - şi ar mai da un respiro pentru competitivitatea salariilor în euro, care s-a apreciat cu 30% în ultimii cinci ani.
Creşterea cursului ar mai reduce din importuri, ar susţine exporturile de bunuri şi servicii, oferindu-le pentru acelaşi euro mai mulţi lei.
De altfel, condiţiile economice din întreaga lume s-au schimbat, iar Europa, principala piaţă de export a României, începe să se confrunte cu o scădere economică tocmai când Banca Centrală Europeană a oprit procesul de printare de bani şi injecţii de lichiditate.
Aşa că, dacă nu vrem să ne trezim peste noapte cu o criză a cursului care să zgâlţâie din nou economia şi bugetele personale, ar trebui să “susţinem” o creştere de câteva procente a euro: de la 4,67 la 5 lei pentru un euro avem o creştere de numai 6,8%. De ce 5 lei pentur un euro? Dan Buşca, de la Unicredit spune că acesta este nivelul în care România şi-ar recăpăta competitivitatea faţă de celelalte ţări din estul Europei.
Această creştere ar trebui să aibă loc cât mai repede, pe parcursul acestui an, înainte ca Banca Centrală Europeană să înceapă procesul de majorare a dobânzilor.
O creştere de 6% pare mai rezonabilă decât 20%-30%, cât a fost în perioada 2007, începutul lui 2009. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Luni 14 ianuarie urmează să fie dată publicităţii scrisoarea preşedintelui Emmanuel Macron către francezi. Ea prefaţează marea dezbatere naţională inţiată de şeful statului, care începe marţi 15 ianuarie, pentru ieşirea din "criza vestelor galbene". "O mare oportunitate, un moment esenţial şi foarte util pentru Franţa." Cu aceste cuvinte caracterizează Emmanuel Macron marea dezbatere prin care francezii sunt invitaţi să-şi exprime doleanţele dar şi să facă propuneri.
In scrisoarea sa către francezi şeful statului urmează să aducă precizări legate de temele marii dezbateri şi de modul în care se va derula. Preşedintele însuşi va da startul urmînd să participe, marţi 15 ianuarie, într-o comună din Normandia, la o întîlnire de trei ore cu 600 de primari şi alţi responsabili avînd mandate elective.
Executivul mizează pe această dezbatere pentru a se reconcilia cu o Franţă contestatară, care continuă să sprijine mişcarea vestelor galbene, în ciuda violenţelor care se produc sistematic în contextul manifestaţiilor. Violenţe s-au produs, deşi mai puţine, şi sîmbătă 12 ianuarie, pentru a noua oară, a noua sîmbătă consecutiv, în ciuda unei mari mobilizări poliţieneşti şi al faptului că forţele de ordine încearcă să-şi adapteze de fiecare dată dispozitivul. Izolarea totală a vandalilor şi a provocatorilor înainte ca aceştia să se infiltreze în rîndurile vestelor galbene nu este posibilă, dar manifestanţii şi-au organizat uneori ceva mai bine propriile lor cordoane de securitate.
În ultimele 48 de ore mulţi protestatari s-au declarat iritaţi şi de o afirmaţie făcută de Emmanuel Macron vineri seară, în cursul unei ceremonii, a "galetei regilor", desfăşurată la Palatul Elysée în prezenţa unor brutari şi patiseri invitaţi. "Sensul efortului este o condiţie pentru redresarea ţării, dar unii nu fac legătura între drepturi şi datorii", a spus preşedintele Macron. Imediat, diverşi protestatari în veste galbene au reacţionat considerînd că aceste cuvinte reprezintă o nouă "provocare" din partea preşedintelui. (Mai multe detalii AICI)
