Premium
Președinții Poloniei, Ucrainei și ai Țărilor Baltice s-au întâlnit, recent, la Varșovia pentru a analiza locul Europei de Est și Centrale pe arena internațională și problema securității în regiune. În acest context s-a vorbit și despre posibilitatea ca Ucraina să intre în NATO, arată, într-un amplu articol pe această temă, publicația ucraineană ”Strana”.
Zelenski a făcut o vizită la Varșovia, unde, împreună cu președinții Poloniei și ai statelor baltice, a sărbătorit 250 de ani de la prima Constituție poloneză. Cu toate acestea, este clar că aceasta a fost doar un pretext pentru ca președinții să se reunească.
Evenimentul în sine a avut menirea de a demonstra, o dată în plus, existența unui gen de uniune a țărilor est-europene în jurul Poloniei. În urmă cu un an, Polonia, Lituania și Ucraina au creat un fel de alianță – ”Triunghiul de la Lublin”, dar care încă rămâne doar pe hârtie.
Dintre declarațiile cele mai interesante, publicația ”Strana” a reținut cuvintele președintelui Poloniei, Andrzej Duda, potrivit căruia, la summitul NATO din iunie ar putea fi stabilit ”într-un mod formalizat drumul pe care Ucraina ar trebui să-l parcurgă pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, foaia de parcurs pentru statutul de membru, o chestiune fundamentală, pentru care luptă Ucraina”. O exprimare destul de ambiguă, din care nu se înțelege ce anume s-a avut în vedere: să fie prezentat Ucrainei Planul de acțiune pentru aderarea la NATO sau adoptarea unei alte Declarații, fără asumarea vreunui angajament.
Analiștii consultați de ”Strana” au încercat să descifreze motivul real al întâlnirii celor cinci președinți. Astfel, politologul și istoricul Konstantin Bondarenko este de părere că ”Andrzej Duda a decis să-i reunească pe reprezentanții statelor ce formează ”centura pro-americană” sau ”sistemul Intermarium” (sistemul Miedzymorze, numele unei dorite federații ce ar trebui să renască Uniunea statală polono-lituaniană, de la Marea Baltică la Marea Neagră – n.r.), despre care s-a vorbit atât de mult în ultimele decenii. De fapt, este o nouă tentativă de a readuce în actualitate tema creării, în interesele Statelor Unite, a unei alianței de la Marea Baltică la Marea Neagră, între Europa de Vest și Rusia. Rătăcind, în alegerea geopolitică, între trei pini – proiectul germano-francez al Uniunii Europene, sistemul pro-american al Europei de Est și axa Londra-Ankara, în plină formare -, Zelenski cu greu poate spera ca vizita să fie istorică sau să aducă vreun progres”, este de părere analistul.
Avantaje pentru Polonia și blocarea gazoductului ”Nord Sream-2”
Politologul Ruslan Bortnik este, la rândul său, de părere că evenimentul din Polonia a fost unul simbolic și că substratul reuniunii se află peste Ocean.
”Noul Tratat de la Varșovia” este acesta – Polonia, Țările Baltice, Ucraina. S-au adunat țările orientate spre noua administrație americană. Într-o astfel de uniune, Polonia este lider. Este lider inclusiv pe partea de extindere spre Est. Este ceea ce Polonia și încearcă să demonstreze, inclusiv prin promovarea dorinței Kievului de a intra în NATO și UE. Pentru Polonia, o potențială aderare a Ucrainei la UE și NATO reprezintă nu doar un instrument de presiune asupra Rusiei sau de jocuri cu Rusia, nu doar promovarea intereselor americane în Europa, dar și un scenariu extrem de avantajos, deoarece, dacă Ucraina devine membră a acestor structuri, Polonia se transformă dintr-un stat european și transatlantic de frontieră, într-o țară cu adevărat central-europeană. În special pe fondul retragerii Marii Britanii din UE, Polonia încearcă, treptat, să concureze tot mai mult, în interiorul Uniunii Europene, cu Germania și Franța. Iar în interiorul NATO se străduiește să fie unul dintre partenerii cheie ai SUA și Marii Britanii în Europa”, explică Bortnik de ce Duda l-a chemat pe Zelenski la summitul de la Varșovia.
În general, analiștii consideră că ”sistemul Intermarium” este chemat să împiedice dezvoltarea relațiilor dintre Rusia și Europa Occidentală. În primul rând pe probleme energetice.
”Este o uniune de state pro-americane, o încercare de imitare a Rzeczpospolita (Uniunea statală polono-lituaniană – n.r.) pentru a nu permite apropierea Rusiei de Vechea Europă”, spune Kost Bondarenko, într-o declarație pentru ”Strana”.
”Principala misiune este de a îngreuna furnizarea gazelor rusești pe piețele europene, cu scopul de a crește ponderea, pe aceste piețe, a furnizorilor americani. Pentru Ucraina însă, numai pierderea tranzitului de gaze din Rusia înseamnă circa 2 miliarde de dolari pe an”, arată Aleksandr Lanețki, ce conduce o companie de consultanță internațională din Lituania. Potrivit spuselor sale, acest lucru se corelează cu planurile SUA de a pune la punct livrări de gaze lichefiate în Europa (inclusiv prin terminalul din Polonia), înlocuind gazul rusesc.
Nu există consens privind aderarea Ucrainei la NATO
Teoretic, cuvintele lui Duda conform cărora la summitul NATO, de la Bruxelles, Ucraina va primi un fel de ”foaie de parcurs” pot fi interpretate ca o aluzie la posibilitatea de a se prezenta Planul de acțiune pentru aderarea la NATO. Experții polonezi consideră însă acest lucru populism.
”De mulți ani, Polonia susține verbal acordarea, pentru Ucraina, a statutului de membru al UE și NATO. Dar este doar retorică, în special ca factor de iritare a Rusiei. În același timp, în Polonia însăși, partidul de guvernământ nu are nici un avantaj din promovarea chestiunii ucrainene în contextul, pe de o parte, al creșterii sentimentelor naționaliste și, pe de altă parte, al venerării, în Ucraina, a UPA (Armata Insurecțională Ucraineană, n.r.) și a lui Bandera (Stepan Bandera, fost politician, lider al Organizației Naționaliștilor Ucraineni, n.r.). Ca să nu mai vorbim despre ultimul marș în onoarea diviziei SS ”Galicina” (formațiune militară a naționaliștilor ucraineni din al Doilea Război Mondial, n.r.), spre indignarea multor polonezi”, a explicat pentru ”Strana” jurnalistul polonez Marcin Kowalczyk.
Revenind la Planul de acțiune pentru aderare la NATO, Kost Bondarenko estimează că este puțin probabil ca acest lucru să depindă de Duda.
”În NATO, asemenea decizii se adoptă prin consens, iar consens în chestiunea ucraineană nu există (Duda a exprimat poziția taberei ”atlantice” a blocului Atlanticului de Nord, dar trebuie să înțelegem că există și tabăra ”europeană”). În ceea ce privește Platforma Crimeei (pe care Zelenski intenționează să o organizeze în ajunul Zilei Independenței, 24 august, n.r.), Duda poate veni să participe. Dar este puțin probabil ca acest lucru să devină un eveniment serios pentru Ucraina – ni s-a acordat atât de des ”susținere morală”, încât este timpul ca pe stema Ucrainei să fie înscrise cuvintele eroinei dintr-un celebru film sovietic: ”Nu ne învățați cum să trăim, mai bine ajutați-ne financiar”, a ironizat politologul.
Bortnik consideră, de asemenea, că nu este vorba despre un Plan de acțiune pentru aderare, ci despre o nouă ”colaborare extinsă”. Din punctul de vedere al lui Zelenski, spune analistul, vizita la Varșovia îi va permite din nou să creeze aparența aderării Ucrainei la NATO, imitând acest lucru prin semnarea unei Declarații sau prin noi asigurări că ”Occidentul va susține aderarea Ucrainei la NATO”.
”Chiar și reprezentarea Planului de Acțiune cere consensul membrilor NATO. Iar astăzi, Ucraina are chiar mai mulți adversari decât în 2008, în timpul summitului de la București. Este vorba, poate, despre o colaborare extinsă, de o nouă foaie de parcurs. Este vorba despre alt format-surogat, care, pe de o parte, va permite Poloniei și susținătorilor Ucrainei să actualizeze tema aderării la NATO în interiorul organizației. Propunând un program de colaborare extinsă, o doctorantură, sunt puși într-o poziție incomodă adversării intrării Ucrainei în NATO din chiar interiorul Alianței. Pentru că le este greu să explice de cei ei susțin o țară care are asemenea probleme cu principalul inamic al Alianței, cum este Federația Rusă. Este greu de explicat public, deoarece, nepublic, elitele acestor țări împărtășesc teza conform căreia ”noi nu suntem dispuși să luptăm cu Rusia din cauza Ucrainei”, a explicat Bortnik.
Subiectele Bandera și UPA nu sunt permise
Între timp, ținând cont de faptul că Zelenski continuă, în general, politica naționalistă a lui Poroșenko, o politică ce irită Varșovia, se lansează prognoze privind o înrăutățire, pe viitor, a relațiilor cu Polonia.
”În Polonia vor fi readuse în atenție subiectele legate de Bandera și UPA (organizație teroristă), pe care Kaczynski îi consideră bandiți și unde s-a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va intra în Europa atâta timp cât nu va renunța la glorificarea lor”, a comentat, în acest sens, politologul polonez Bartosz Chyzh.
Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe polonezi sunt monumentele și străzile ce poartă numele lui Bandera și exhumarea mormintelor victimelor poloneze ale conflictelor militare, blocată de Institutul Memoriei Naționale din perioada lui Vladimir Viatrovici.
În plus, nu trebuie uitat că sub actuala putere a fost adoptată în Polonia, în 2018, așa-numita ”Lege a banderismului”. Printre altele, documentul introduce răspundere penală pentru slăvirea ideologiei naționaliștilor ucraineni și pentru negarea crimelor comise de OUN-UPA împotriva polonezilor în anii celui de-al Doilea Război Mondial.
”Problema istoriei, evaluarea rolului OUN-UPA în evenimentele de la Wolyn (masacrarea polonezilor din Volânia, n.r.) au rămas nerezolvate. În același timp, ambele părți încearcă să demonstreze o maximă prietenie și parteneriat, folosite de Polonia pentru consolidarea influenței ei în UE și în NATO și pe care liderul ucrainean vrea să le prezinte drept element al integrării europene. Așa cum a făcut-o și în trecut, Polonia încearcă să joace rolul de avocat al Ucrainei în Europa, dar posibilitățile acestui avocat în fața judecătorilor vest-europeni sunt limitate”, a subliniat Bortnik.
