Contextul problemelor fiscal-bugetare anunță o stagnare a unuia dintre cele mai importante sectoare economice din România - zona construcțiilor.
Unde vezi macarale, acolo este dezvoltare
În ciuda atacurilor politice, consfințite nu doar prin declarații publice ale primilor oameni din statul român, ci și prin pregătirea unei legislații cu grave suspiciuni de neconstituționalitate, precum Codul Urbanismului, sectorul construcțiilor este văzut, în orice țară din lume, drept indicatorul dezvoltării și al perspectivei de creștere.
Construcțiile, principala forță a dezvoltării unui stat
Conform analizei UNTRR, până în 2030, sectorul serviciilor va continua să fie cel mai dinamic segment al economiei românești, preponderent grație retail-ului, urmat îndeaproape de sectorul construcțiilor și de cel industrial.
Totuși, dacă adăugăm domeniului edificărilor imobiliare și activitățile de pe orizontală, precum furnizori de materiale și mobilier, servicii de proiectare, design, consultanță și intermedieri financiare, probabil că dezvoltările s-ar dovedi principalul contributor la PIB, în ciuda provocărilor instituționale și legislative.
Bani mai puțini în buzunarul cetățenilor
Însă dincolo de ideea abstractă a cifrelor, dimensiunea practică a stagnării construcțiilor generează repercusiuni în cel puțin două zone cu impact direct asupra vieții românilor: cheltuielile cu locuirea, munca și relaxarea, pe de o parte, și regimul taxelor, pe de alta.
Case scumpe și locuire proastă
În primul rând, încetinirea ritmului acestui sector crește prețurile de achiziție pentru apartamente, dar și chiriile pentru spații de birouri și complexe comerciale, impactând direct bugetele de familie, câtă vreme oferta este mai mică decât cererea.
Doar la capitolul locuințe, cea mai recentă statistică relevă, la nivelul lunii decembrie 2025, cea mai mare creștere față de anul anterior în București, unde prețurile solicitate s-au majorat cu 20,3%, la 2.262 euro/mp.
România, din nou la coada UE
Deși situația nu este diferită în alte mari centre urbane, precum Iași, Cluj sau Brașov, în 2026 lentoarea industriei ne va afecta pe toți.
„Românii au cheltuieli mai mari și au nevoie de timp pentru a se adapta la noua realitate, ceea ce va duce, pentru unii, la amânarea deciziei de cumpărare” estimează Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro
Această concluzie este confirmată și de raportul Băncii Mondiale , care plasează țara noastră pe ultimul loc în Europa la procentui persoanelor care trăiesc în case supraaglomerate, iar tendințele negative se accentuează.
În 2023, România înregistra 40% din populație în această categorie, față de media europeană de doar 16,8%.
Taxele mai mari au o cauză precisă
În al doilea rând, perturbările de ordin legislativ și lipsa de predictibilitate, dublate de blocajul urbanistic și amenințările la adresa proprietății private conduc la încasări mai mici la bugetul central și la cele locale, punând presiune suplimentară pe oamenii de rând, după cum am văzut recent, cu sporirea poverii fiscale.
Ca exemplu, în doar 3 ani de zile, 2021-2023, Bucureștiul și-a redus contribuția la PIB cu peste 7 procente, revenind la valoarea din anii de criză, 2009-2010.
Or, dacă Statul are nevoie de mai mulți bani, în loc să încaseze noi impozite din dezvoltare, e nevoit să apeleze la suprataxarea micilor contribuabili existenți și disciplinați.
Previziuni sumbre pentru motorul economiei: sunt anunțate concedieri
Managerii din industrie și construcții estimează că până la finalul lunii februarie numărul de angajați din aceste sectoare va scădea, în paralel cu o anticipare a creșterilor generalizate de prețuri.
Potrivit tendințelor în evoluția activității economice în perioada decembrie 2025 - februarie 2026, publicate la finalul anului trecut de Institutul Național de Statistică, respondenții chestionați în cadrul sondajului, nu sunt optimiști.
Asta în condițiile în care piața imobiliară, alături de ramurile conexe, este responsabilă de angajarea a circa jumătate de milion de români.
Comentează