Primul termen în procesul recompensei pentru matriţa dacică de la Sarmizegetusa Regia

Procesul în care o arădeancă solicită mai multor instituţii ale statului o recompensă de 500.000 de lei pentru că ar fi descoperit întâmplător o matriţă dacică de bijutier în perimetrul cetăţii Samizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, a început marţi la Tribunalul Hunedoara. Andreea Ciuciu a dat în judecată Consiliul Judeţean Hunedoara şi Serviciul Judeţean de Administrare a Monumentelor Publice, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, susţinând că are dreptul la recompensă deoarece ea ar fi fost prima persoană care ar fi găsit matriţa dacică de la Sarmizegetusa Regia.

La primul termen al procesului, avocatul reclamantei a solicitat ca muzeul din Deva să comunice instanţei dacă a făcut o expertiză a matriţei şi dacă s-a stabilit o valoare a acesteia. De asemenea, o fundaţie a cerut să intervină în proces pe motiv că în cazul matriţei a depus un denunţ penal referitor la descoperirea artefactului, motiv pentru care Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a declanşat o anchetă într-un dosar penal din anul 2016.

Instanţa a stabilit ca procesul să fie reluat pe 18 aprilie, până atunci urmând să se adreseze Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia pentru a afla care este stadiul dosarului penal şi împotriva cui s-a declanşat urmărirea penală. Femeia din Arad susţine că, în 23 iunie 2013, în timp ce se afla la în perimetrul cetăţii Sarmizegetusa Regia, împreună cu un grup de prieteni, a observat matriţa dacică la rădăcina unui arbore doborât de furtună, apreciind că este vorba de o descoperire întâmplătoare şi că are dreptul, potrivit legii, la o recompensă.

Reclamanta în acest dosar solicită, în baza Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, plata unei sume de bani pe care a estimat-o că ar reprezenta o cotă de 1/7 din 45% din valoarea obiectului descoperit în Munţii Orăştiei. Consiliul Judeţean Hunedoara a contestat însă cererea femeii, susţinând că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi descoperit artefactul, nu a prezentat un înscris din care să reiasă că a predat matriţa în termen de 72 de ore de la data descoperirii aceasta şi că nu a demonstrat că piesa ar avea o valoare excepţională, conform Agerpres.

Piesa este apreciată de specialişti ca fiind extrem de valoroasă pentru că era folosită la confecţionarea de bijuterii de către un meşter din cetate, ceea ce arată gradul de civilizaţie la care ajunseseră dacii acum 2.000 de ani. În prezent, matriţa este expusă într-o sală special amenajată şi securizată a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva.