Premium
Oamenii de știință trag semnale de alarmă în mod repetat asupra unei probleme ”invizibile” care schimbă în mod ireversibil rasa umană: consumul de antibiotice. Organismul uman conține trilioane de bacterii bune, care ne echilibrează organismul. În momentul în care consumăm antibiotice acestea ucid atât bacteriile nocive cât și bacteriile benefice organismului. Problema cea mai mare este la bebeluși și la copii, care din cauza antibioticelor nu apucă să dezvolte o bună parte dintre bacteriile bune, iar asta influențează în mod decisiv dezvoltarea lor ulterioară.
"Microbiomul intestinal este o rețea complexă de forme de viață microbiotice și de toate lucrurile de care acestea au nevoie pentru a se menține sănătatea organismului", spune James Kinross, consultant în chirurgie colorectală la Imperial College London.
Microbiomul intestinal joacă un rol uriaș în menținerea sănătății noastre, inclusiv în reglarea sistemului imunitar și în sprijinirea digestiei. Iar experții susțin că antibioticele sunt una dintre cele mai mari amenințări la adresa microbiomului nostru intestinal.
După anul 2000 a bubuit consumul de antibiotice
Oamenii de știință sunt din ce în ce mai îngrijorați de implicațiile pentru sănătate ale dependenței noastre tot mai mari de antibiotice; între 2000 și 2015, prescrierea de antibiotice la nivel mondial a crescut cu 65%. Problema acestei utilizări crescânde a antibioticelor este dublă: daunele provocate microbiomului nostru intestinal și rezistența tot mai mare a bacteriilor la antibiotice.
"Antibioticele perturbă ecosistemul complicat al microbiomului nostru intestinal și, astfel, pun bacteriile supraviețuitoare la un risc mai mare de a dona genele lor rezistente agenților patogeni", spune Gautam Dantas, profesor de medicină de laborator și genomică la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St Louis, SUA.
Știm că, cu cât populația de bacterii din intestinul nostru este mai diversă, cu atât mai bine. Dar fiecare tratament cu antibiotice perturbă această populație, deoarece antibioticele nu sunt suficient de bine direcționate pentru a ucide doar bacteriile patogene care provoacă infecția. În schimb, ele atacă toate bacteriile din intestinele noastre.
"Există un impact colateral", spune Dantas. "Gândiți-vă la o pădure în care încercați să scăpați de o infecție cu o buruiană; modul în care administrăm antibioticele înseamnă că ”bombardăm” întreaga pădure și sfârșim prin a ucide atât bacteriile bune, cât și pe cele rele”.
Efecte foarte grave asupra copiilor
Atunci când oamenii de știință au analizat retrospectiv microbiomul persoanelor care au avut o infecție urmată de un tratament cu antibiotice, au descoperit că diversitatea microbiomului se recuperează în mare parte în câteva luni, spune Dantas. Dar, la unii oameni, unele bacterii bune nu mai apar niciodată, adaugă el.
"Ceea ce știm că se întâmplă la adulți după administrarea de antibiotice se întâmplă mai dramatic la bebeluși: o diversitate mai mică a microbiomului și creșteri uriașe ale genelor rezistente la medicamente", spune el.
În timp ce efectele diferă de la o persoană la alta și depind de vârsta noastră, consensul în rândul oamenilor de știință este că efectele unui singur tratament cu antibiotice pot fi permanente.
"Unii oameni sunt foarte sensibili la deteriorarea microbiomului în urma antibioticelor, iar ecologia microbiomului lor se va schimba dramatic și nu va mai reveni niciodată la ceea ce era înainte de doza de antibiotic", spune Kinross.
"Pierdem diversitatea în intestinele noastre și microbi cruciali care ne-au susținut timp de sute de mii de ani [se pierd] la o scară de timp fără precedent".
Dar oamenii de știință încă încearcă să afle care sunt consecințele pe termen lung asupra sănătății ale utilizării antibioticelor asupra microbiomului nostru intestinal.
"Știm că antibioticele au capacitatea de a afecta fiecare domeniu al funcției microbiomului." spune Kinross. "Ele nu duc doar la o diminuare a numărului de bacterii, ci afectează și funcția microbilor în moduri complexe, individualizate, pe care nu le înțelegem bine."
Nu doar impactul asupra bacteriilor intestinale provoacă îngrijorare, ci și consecințele secundare asupra dezvoltării sistemului imunitar, adaugă Kinross.
Studiile arată că administrarea de doze recurente de antibiotice are un efect cumulativ, iar impactul este, de asemenea, mai mare dacă se ia o doză cu spectru mai larg. Acest lucru este adesea denumit "ipoteza loviturilor multiple".
"Aceste evenimente de prelungire aleatoare, din când în când, vor lovi un microb critic", spune Dantas. "Acesta este experimentul evolutiv ciudat pe care îl facem pe noi înșine de fiecare dată când luăm un antibiotic".
