Premium
Ministerul Economiei va avea buget total de 6,6 miliarde lei în acest an, dublu faţă de anul trecut, şi sunt 873 milioane lei datorii ale statului de rambursat pentru Programul Start-up Nation, a declarat vineri ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, în cadrul videoconferinţei "IMM-urile, oxigen pentru România", organizată de Agenţia de presă News.ro, Team Innovation Media şi Agentia de PR şi comunicare Plurivox, informează News.ro.
La acelaşi eveniment, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului Valentina Saygo, a afirmat că debirocratizarea reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale antreprenoriatului şi cel mai des întâlnită în mediul de afaceri.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat anul trecut garanţii de 14 miliarde de lei, prin Programul IMM Invest, pentru credite bancare pe care companiile trebuie să le returneze, iar plafonul pentru 2021 este similar, tot de 14 miliarde lei, a declarat Cristian Păun, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), în cadrul videoconferinţei.
Citește și: Jurnalistul Mihai Cistelican a lansat volumul 'Publicistica lui Ion Brad (1929-2019)'
Năsui: Avem 873 milioane lei datorii ale statului de rambursat pentru Start Up Nation
"Avem din urmă faimosul Program Start Up Nation, eu am fost un critic al acestui program în trecut. Avem 873 milioane lei datorii ale statului de rambursat pentru acest program, avem 636 milioane lei, se vor procesa dosarele, avem credit bugetar, este suficient până la prima rectificare", a declarat ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, precizând că dacă mai va fi nevoie, va mai cere fonduri la rectificarea bugetară.
Din aceşti bani se vor efectua plăţile către firmele care au depus deconturi în cadrul ediţiei a doua a programului, 2018-2019.
"A fost aprobat bugetul Ministerului Economiei, avem 6,6 miliarde lei buget total, care este aproape o dublare faţă de anul trecut, dar acea dublare vine mai ales din fondurile europene şi din schemele pentru ajutorare şi despăgubiri a mediul de afaceri pentru perioada în care a fost închis. Din 6,6 miliarde lei, 4,5 miliarde lei sunt scheme pentru IMM, măsurile 1, 2 şi 3, mai avem 1 miliard de lei pentru HoReCa, schema prin care statul despăgubeşte proprietarii de hoteluri, restaurante, agenţii de turism. Am pus la punct un mecanism mult mai facil de procesare", a spus ministrul Economiei.
Năsui precizează că există un alt mod de distribuire a banilor, să nu mai fie probleme de ce unul este eligibil şi altul nu, să nu mai existe criterii subiective de departajare.
"Să nu mai fie nici principiul 'primul venit, primul servit', care ar fi generat o aglomerare a depunerilor de solicitări la deschiderea apelului şi ar fi creat o categorie de oameni care primesc banii şi o categorie care nu primesc. Am gândit un alt sistem şi am spus: toată lumea va aplica, se vor procesa dosarele tuturor şi vom vedea care este eligibil.
Distribuim în total 2,5 miliarde lei, doar că avem credit bugetar, adică bani pe care îi putem plăti până la prima rectificare de 1 miliard lei. Banii aceştia se vor distribui după un criteriu pro rata: dacă ai avut o scădere mare a cifrei de afaceri, atunci vei avea dreptul la o despăgubire mai mare, dar toată lumea va primi. Nu există cineva care să aplice, fie că aplică la începutul perioadei, fie la finalul perioadei care să nu primească şi el o parte din despăgubirea aceasta la care merită. Pentru că până la urmă toată lumea a fost închisă, de ce să fie despăgubiţi numai aceia care au fost mai rapizi", a spus Năsui.
Citește și: VIDEO - Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit
Strategia Ministerului Economiei este să se meargă cât mai mult pe instrumente financiare şi mai puţin pe granturi. Vor fi gândite astfel sisteme care să ajute toate IMM-urile din toate sectoarele.
"Trebuie să reducem povara administrativă, avem povară fiscală, care este foarte mare în România, mai ales pe muncă, pe salariile mici suntem lideri în Europa, dacă ne uităm pe salarizare totală, suntem puţin deasupra mediei, dar cu salariile mici acolo suntem boşi", a mai spus Năsui.
Andrei Pitiş - Founder & CEO Simple Capital: Nu aştept de la stat granturi directe, 'bani pe noptieră', ci mai degrabă bani investiţi fie prin manageri profesionişti de investiţii, fie prin bănci
"Nu aştept de la stat granturi directe, 'bani pe noptieră', ci mai degrabă bani investiţi fie prin manageri profesionişti de investiţii, fie prin bănci. Mă bucur să văd că fonduri de investiţii există deja în România, sunt făcute cu bani de la stat dacă vreţi. Şi EBRD, şi BEI sunt făcute cu bani de la stat. Foarte puţină lume realizează că aceste fonduri de investiţii sunt cu bani de la stat, chiar bani europeni, bani care sunt investiţi de către nişte profesionişti care ştiu să calculeze riscuri în perioade foarte devreme ale existenţei unei afaceri mai ales şi inovative. Mă aştept de la stat - şi deja există programe - de a sprijini business-urile pe care le-au închis practic în pandemie. Am printre investiţiile mele şi o investiţie în HoReCa şi o firmă de marketing şi evenimente şi care au fost afectate de aceste lock-down-uri . Acolo există nişte scheme şi mă aştept să fie nişte măsuri. Capitalul trebuie să fie accesat prin manageri profesionişti, care ştiu să administreze un fond."
Citește și: CTP îl face PRAF pe Klaus Iohannis: 'Ești ridicol și jenant. E de-a dreptul grotesc!'
Sorin Drăgulin - Director de Produse, Segmente şi Managementul Valorii Clientului, UniCredit Bank: Noi am început procesul de digitalizare înainte de pandemie
"Noi am început procesul de digitalizare înainte de pandemie şi într-un fel ne-am asumat că vrem să sprijinim digitalizarea companiilor din România. Şi lucrul ăsta l-am făcut cu puţin înainte de a începe pandemia, în toamna lui 2019 am început acest program. E normal că lucrurile s-au 'potrivit mănuşă' în timpul perioadei actuale. Soluţiile pentru companii trebuie să fie unele extrem de simple. O să punctez trei soluţii simple pe care le avem pentru companii, lucruri care ajută în acest proces. Prima soluţie este unificarea casei de marcat cu POS-ul, pandemia a accelerat foarte mult plata cu cardul; nu mai trebuie să baţi de două ori bonul, este o soluţie extrem de simplă care ajută foarte mult vânzătorii, ajută foarte mult la eliberarea cozilor, nu se mai formează aşa de multe cozi, se salvează 1-2 minute la fiecare tranzacţie, dar cumulat cu zeci de tranzacţii pe care le faci zilnic asta contează foarte mult, duce la ore. O a doua soluţie pe care o avem pentru companii, una extrem de utilă în această perioadă, este o soluţie de de e-commerce, care practic ajută comercianţii să-şi transforme magazinul dintr-unul offline într-unul online, este adaptabilă tuturor companiilor. Practic, un întreprinzător privat foarte uşor îşi poate pune produsele pe această platformă, nu trebuie să fii super-IT-ist ca să faci acest lucru. O ultimă soluţie este una care transformă foarte mult modul în care lucrăm împreună, este semnătura electronică. Noi am introdus fluxurile de semnătură electronică pentru companii înainte de pandemie, lucrul acesta s-a accelerat. Clienţii noştri pot să semneze digital documentaţia contractuală în relaţia cu banca."
Citește și: RAPORT despre Wuhan făcut de Departametul de Stat al SUA: 'Un accident de laborator ar putea semăna cu un focar natural' .
