Procurorii pot controla firmele private, pentru a le apăra de asociați sau administratori

Noul Cod Penal dă posibilitatea procurorilor să înceapă urmărirea penală faţă de reprezentantul unei persoane juridice, chiar fără să existe o plângere făcută împotriva acestuia, şi pentru infracţiuni la care legea condiţionează urmărirea lor de o plângere prealabilă. Deşi pentru infracţiunile la care este nevoie de plângere prealabilă pentru urmărire legea prevede posibilitatea retragerii plângerii sau a împăcării părţilor, în cazul unui administrator de firmă cercetat de procurori din oficiu, împăcarea nu poate avea loc decât dacă procurorul îşi însuşeşte fie acest act, fie retragerea plângerii. Procurorii, tartorii firmelor! Conform articolului 157 din Noul Cod Penal, „în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. (...) În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitatea de exerciţiu restrânsă, sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acţiunea penală se poate pune în mişcare şi din oficiu. Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare din oficiu". Astfel, deşi legea condiţionează procurorul de existenţa unei plângeri prealabile pentru a urmări o infracţiune, dacă procurorul bănuieşte că un administrator sau acţionar al unei companii private a încheiat contracte dezavantajoase pentru companie, şi acestea sau modul lor de încheiere ar putea constitui o infracţiune, se poate sesiza liniştit din oficiu şi îl poate cerceta fără niciun impediment pe respectivul administrator sau asociat. Amestecul procurorului în deciziile manageriale începe nu de la momentul la care, să presupunem, administratorul sau asociatul devine suspect, urmare a urmăririi penale in rem, ci chiar din momentul existenţei presupunerii rezonabile a procurorului că acesta ar fi săvârşit o faptă penală, iar calitatea sa este una de făptuitor. Ba mai mult, procurorul poate dispune începerea urmăririi penale şi poate chiar, dacă consideră necesar, să instituie măsuri pentru protejarea societăţii, fără să ţină cont de experienţa pe care ar avea-o în administrarea unei companii. Asta în condiţiile în care patronul şi, în acelaşi timp, administratorul acesteia, este urmărit penal sau chiar inculpat pentru o faptă de natură economică. Dacă procurorul nu este unul mânat de bună credinţă şi de intenţii onorabile, ci de şpagă sau de interese obscure ale competitorului celui pe care îl anchetează, prejudiciile pe care acesta le poate produce pot fi, de cele mai multe ori, de neacoperit, iar compania se poate prăbuşi fără drept de apel. Pe baza aceluiaşi articol din Noul Cod Penal, nici managerii societăţilor care deţin televiziuni sau ziare nu sunt feriţi de eventuale interpretări zeloase ale acestui articol din partea procurorilor, mai ales în an electoral. În ceea ce priveşte retragerea plângerii sau împăcarea părţilor, NCP spune că „În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror"! Cu alte cuvinte, dacă procurorul vrea să îl scape pe asociatul dintr-o companie de urmărire penală, îl scapă, dacă nu, acesta nu are nicio şansă decât să ajungă în faţa unui judecător, chiar dacă, până atunci, firma sa nu va mai exista. Procurorul era doar magistrat, nu şi afacerist, pe vechiul cod Vechiul Cod Penal nu prevedea posibilitatea ca procurorul să se sesizeze din oficiu în cazul mai sus prezentat, adică nu permitea amestecul procurorilor în bucătăria internă a unei companii, decât în condiţii stricte şi mai mult când compania era, ca persoană juridică, subiect activ al infracţiunii. Articolul 131 din Vechiul Cod Penal prevedea, cu privire la lipsa plângerii prealabile, următoarele:"În cazul infrac-ţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. Retragerea plângerii prealabile, de asemenea, înlătură răspunderea penală. (...) În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea penală se pune în mişcare şi din oficiu". Nimic despre persoana juridică şi cum se poate implica procurorul în activităţile acesteia. sursa: Ziua News

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!