Premium
România are acum şansa să îşi transforme modelul economic bazat în principal pe consum într-unul bazat pe investiţii, iar programele de acordare de ajutor de stat pot fi un vehicul eficient de traversare a incertitudinilor create de pandemia de Covid-19, susţine Mihaela Mitroi, Partener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România, potrivit Agerpres.
"Întrucât, în contextul actual, nevoia de lichidităţi este imperios necesară societăţilor pentru a supravieţui, au fost introduse o serie de măsuri (şi, cu siguranţă, vor urma şi altele): şomajul tehnic, anumite stimulente fiscale, amnistia fiscală, creşterea plafonului pentru IMM Invest, transformarea digitală, reforma ANAF şi a SPV, conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, implementarea facturii electronice, modernizarea schemelor de ajutor de stat şi altele. În categoria măsurilor de stimulare a investiţiilor se încadrează şi cele două Hotărâri de Guvern adoptate recent ce vizează modificarea schemelor de ajutor de stat: HG nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie şi HG nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă", menţionează Mitroi.
Citește și: EXCLUSIV Emi Pian putea fi salvat! Cum îl puteau scăpa cei aflați la fața locului
Finanţările în baza HG 807/2014 se acordă pentru investiţii de minimum un milion de euro, în active corporale şi necorporale, legate de demararea unei investiţii iniţiale (fie că este vorba despre o unitate nouă sau extinderea capacităţii unei unităţi existente ori diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente). Această schemă de ajutor de stat nu este condiţionată de realizarea unor noi locuri de muncă, precizează sursa citată.
"Noutatea constă în flexibilizarea schemei şi, mai ales, în prelungirea duratei de aplicare a acesteia până în anul 2023. Principalele modificări propuse vizează îmbunătăţiri precum introducerea posibilităţii extinderii perioadei de menţinere a investiţiei cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii menţiunilor speciale din acordul de finanţare, eliminarea modalităţii de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcţii pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiţiei de la 4 la 6 luni şi multe altele. (...) consider relevant să punctez că modificările sunt de bun augur şi au scopul de a facilita accesul companiilor la finanţarea nerambursabilă oferită de stat, spre exemplu simplificarea regulilor, a condiţiilor de eligibilitate, a documentaţiei necesare şi, mai ales, introducerea posibilităţii depunerii online a documentelor'', a mai spus Mihaela Mitroi.
În ceea ce priveşte HG 332/2014, potrivit acesteia, vestea bună este că, deşi această schemă nu a mai fost deschisă din 2017, ea va fi readusă la viaţă chiar cu o serie de îmbunătăţiri, inclusiv în ceea ce priveşte modul în care va funcţiona - şi anume va fi deschisă în sistem continuu, similar cu HG 807, şi nu în sesiuni (de două ori pe an), aşa cum a funcţionat în trecut.
"Printre cele mai semnificative modificări aş vrea să menţionez creşterea numărului de noi locuri de muncă ce trebuie create - de la 10 la 100, eliminarea restricţiei privind un anumit număr de lucrători defavorizaţi ce trebuie angajaţi, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportare la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu sectorul de telecomunicaţii, hotelier şi de restaurante excluse din această listă, devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecţiei pe bază de punctaj. Astfel, observăm că în funcţie de tipul de investiţie investitorul va avea acces la o paletă mai largă de oportunităţi de finanţare, pe lângă cele deja existente la nivel de companie (de ex. capital, profit reinvestit, împrumuturi) şi anume ajutoarele de stat. Pentru a accesa aceşti bani nerambursabili, atât compania, cât şi investiţia vor trebui să îndeplinească anumite condiţii", a explicat ea.
În plus, în funcţie de zona unde se doreşte realizarea investiţiei, sunt anumite aspecte ce trebuie avute în vedere, a atras atenţia Mihaela Mitroi.
"În primul rând, în cazul în care doriţi să investiţi în zona Bucureşti-Ilfov, investiţia iniţială trebuie să fie în favoarea unei unităţi noi pentru a fi eligibilă. Un alt aspect este intensitatea ajutorului de stat, care poate varia între 10% pentru zona Bucureşti şi 50% pentru aproape întreaga ţară. Acest procentaj ne permite să calculăm nivelul sumei nerambursabile. Practic, valoarea ajutorului de stat se calculează în funcţie de intensitate şi cheltuielile eligibile. Intensitatea brută a ajutorului de stat regional nu poate depăşi anumite procente şi valori. Atenţie însă, aceste procente se vor modifica în funcţie de noile hărţi regionale şi, conform menţiunilor autorităţilor, regiunea Bucureşti-Ilfov va fi probabil exclusă, în timp ce în alte regiuni (de ex. Nord-Vest) intensitatea va fi mai mică", afirmă ea.
În opinia consultantului, modificarea hărţilor regionale se va produce, cel mai probabil, începând cu anul 2022, există ocazia anul acesta şi anul următor de a beneficia în continuare de intensităţile existente pentru zonele Bucureşti-Ilfov şi regiunea Vest şi Nord-Vest, plus avantajele noilor prevederi ale celor două scheme ce conţin elemente mult mai flexibile ca în trecut.
"Deşi la acest moment apetitul investitorilor este precaut, consider că aceste programe de ajutor de stat pot fi un vehicul eficient de traversare a incertitudinilor. Astfel, sfatul meu este de a apela la orice oportunitate care este oferită, inclusiv la cele două scheme de ajutor de stat despre care am vorbit anterior, evident în funcţie de natura investiţiei care se doreşte a fi realizată", a adăugat Mitroi.
Pentru a estompa efectele economice nefaste ale măsurilor de distanţare socială, pe termen scurt, este necesară identificarea unor măsuri care să atenueze şocul de la nivelul economiei, până în punctul în care costurile economice ale acestui pachet sunt egale cu beneficiile produse în economie, consideră consultantul. Aceste măsuri trebuie să ţintească zonele vulnerabile ale economiei şi se pot avea în vedere aici sectoarele cele mai afectate, dar şi cele care au o pondere semnificativă în PIB.
"Dacă nu se găseşte un tratament eficient pentru COVID-19 în următoarea perioadă, există riscul să avem de-a face cu o recuperare prelungită, care ar duce la o scădere accentuată, urmată de o ascensiune treptată. Recuperarea ar putea fi inegală, cu rate de creştere variate pentru sectoare şi geografii şi perioade de acceleraţie compensate de recuperări", a concluzionat Mihaela Mitroi.
