Premium
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a cerut utilizarea armelor nucleare împotriva Rusiei atunci când a vorbit despre o lovitură preventivă, ci despre sancțiuni, care trebuiau aplicate până la 24 februarie, a scrie pe Facebook purtătorul de cuvânt al șefului statului, Serghei Nikiforov.
"Președintele vorbea despre o perioadă până la 24 februarie. Atunci ar fi trebuit să se aplice măsuri preventive pentru a împiedica Rusia să declanșeze un război. Permiteți-mi să vă reamintesc că singurele măsuri despre care s-a vorbit atunci au fost sancțiunile preventive", a scris Nikiforov, potrivit RBC.
Președintele ucrainean a făcut declarația în cauză în timpul unui discurs la Institutul Lowy din Australia, la 6 octombrie.
„Ce ar trebui să facă NATO? Eliminarea posibilității ca Rusia să folosească arme nucleare... Lovituri preventive, astfel încât să știe ce li se va întâmpla dacă le folosesc. Și nu invers - așteptând loviturile nucleare ale Rusiei pentru a spune: "Ah, sunteți așa, păi, țineți-o departe de noi!”, a declarat Zelenski.
În replică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, l-a numit un "monstru ale cărui mâini ar putea distruge planeta" și a acuzat Occidentul că încearcă să stârnească un război nuclear. Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a îndemnat comunitatea internațională să acorde atenție cuvintelor lui Zelenski și a declarat că SUA și Marea Britanie, care controlează de facto acțiunile Kievului, ar trebui să poarte responsabilitatea pentru astfel de declarații.
Ucraina nu este membră a NATO, dar la 30 septembrie, ziua în care noile regiuni s-au alăturat Rusiei, Zelenski a depus o cerere de aderare accelerată a țării la alianță. Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că Ucraina nu va fi admisă atât timp cât pe teritoriul său vor avea loc ostilități. Reprezentantul permanent al Germaniei la NATO, Rüdiger König, a declarat că alianța nu va răspunde apelurilor lui Zelenski, deoarece Ucraina nu face parte din bloc și nu este acoperită de acordul de securitate colectivă al NATO. Dacă alianța va răspunde la aceste apeluri, va fi târâtă într-un "război foarte mare".
